În prezent, se conturează tot mai clar opiniile majoritare referitoare la perspectivele economiei noastre naționale, cel puțin la orizontul anului 2026. În esență, se relevă existența unui consistent potențial de creștere, dar cu sublinierea necesității de a se promova noi abordări în ceea ce privește viziunea pe termen lung. Una dintre cele mai pregnante pledoarii vizează necesitatea promovării unui model economic superior, recalibrat, respectiv trecerea de la orientarea prioritară spre creșterea consumului la expansiunea puternică a procesului investițional.

La o analiză mai atentă observăm, însă, că nu există niciun fel de contradicție între cei doi factori: creștere și dezvoltare economică, respectiv investițiile și consumul. În definitiv, finalitatea oricărei activități economice privește satisfacerea, în condiții tot mai bune, a necesității oamenilor, de la nivelul individual până la cel colectiv, inclusiv al societății, în întregul ei. Această realitate include, neîndoios, consumul. Ar fi absurd un efort investițional oricât de mic fără efecte pozitive în sfera consumului. Aici nu este vorba, în primul rând, despre o controversă teoretică, ci despre modalitățile practice de acțiune în vederea elaborării și aplicării politicilor economico-sociale.

Din aceste considerente se desprind și prioritățile pentru anul viitor. Un pas decisiv urmează a fi făcut, așa cum și-a propus Guvernul, prin adoptarea Bugetului general consolidat. Câteva premise merită să fie reamintite pentru a aprecia corect de unde pornim și unde ne propunem să ajungem. Întrucât, la 1 ianuarie 2026, se vor împlini 19 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, se cuvine să menționăm că, acum, am ajuns la 78% din nivelul mediu de dezvoltare al UE față de 25% la 1 ianuarie 2007. În urmă cu 19 ani, volumul investițiilor reprezenta doar 3 procente din PIB, acum, a ajuns la 9 procente. Semnificative sunt și alte referențiale pe care le vom prezenta pe scurt conform locului ocupat de țara noastră în Uniunea Europeană.

Pe primul loc se află creșterea venitului pe cap de locuitor cu 134% potrivit datelor EUROSTAT. La nivelul UE, această creștere a fost de 22%. Ocupăm, de asemenea, primul loc, de data aceasta, dintr-o perspectivă negativă, la rata anuală a inflației. Am ajuns la 8,4%, tot conform pe baza datelor EUROSTAT, ceea ce reprezintă rata cea mai înaltă în rândul tuturor țărilor membre. Țara noastră se află pe locul 10 în UE după creșterea Produsului Intern Brut. Anul trecut, volumul PIB pe locuitor se afla cu 21 de procente sub media comunitară, depășind Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria la acest indicator. Continuăm, însă, să ne aflăm sub media UE, de data aceasta, cu 22 de procente. Țara noastră se află pe locul 19 după indicatorul de inegalitate socială.

Din păcate, ne situăm pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în funcție de alocările bugetare pentru dezvoltare și la dimensiunea sectorului bancar ca pondere în PIB. În ceea ce privește primul aspect, este de menționat că, în țara noastră, se alocă doar 19 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce sumele alocate în acest scop au fost în Bulgaria de 38 de euro și în Ungaria de 58 de euro.

Se pot cita și alte date care indică evoluții contradictorii, dar, până la urmă, ceea ce contează, în cea mai mare măsură, este modul în care sunt satisfăcute necesitățile vitale ale populației. Sub acest aspect, specialiștii în materie anticipează că, în anul viitor, consumul gospodăriilor populației se va reduce. Sunt, totuși, șanse de redresare a situației, deoarece procesul de formare brută de capital fix va continua în ritmuri relativ înalte, ceea ce va permite și o sporire consistentă a consumului. Bineînțeles, pentru atingerea unor asemenea obiective este necesar să se asigure consolidarea fiscal-bugetară, să se gestioneze eficient resursele, mai ales cele provenite din mecanismul de finanțare nerambursabilă al Uniunii Europene. Luarea în considerare a tuturor acestor elemente va permite, cu siguranță, elaborarea și aprobarea bugetului național pe anul 2026 în condiții mai bune, astfel încât potențialul de care dispunem, atât cel uman, cât și cel material, să fie mai bine valorificat pe linia de evoluție a celor mai avansate economii europene și din întreaga lume. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)