În UE, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au atins 244 euro/ persoană, în 2021; în România, nivelul a fost de 19 euro/persoană
Numărul 31-32, 10-23 aug. 2022 » Breviar statistic
Alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creștere cu 33% comparativ cu 2011; România se află pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu doar 19 euro pe persoană, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) și Germania (471 de euro pe persoană). La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) și Ungaria (60 de euro pe persoană).
Potrivit Eurostat, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 109,2 miliarde euro, echivalentul a 0,8% din PIB, în creștere cu 6% comparativ cu situația din 2020 (102,7 miliarde euro) și cu 35% mai mult decât în 2011 (81,1 miliarde euro). În cazul României, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au crescut cu aproximativ 3,4%, de la 352,82 milioane euro în 2011, până la 364,07 milioane de euro în 2021.
Ca procentaj din PIB, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în UE au crescut ușor în ultimul deceniu, de la 0,72% din PIB în 2011, până la 0,75% din PIB în 2021. La acest capitol, trei state membre au înregistrat creșteri semnificative, respectiv Grecia (0,57 puncte procentuale – pp), Germania (0,22 pp) și Luxemburg (0,13 pp).
În schimb, în 14 state membre UE, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare ca pondere în PIB au scăzut în deceniul 2011-2021, cele mai importante diminuări fiind înregistrate în Irlanda (-0,23 pp), Finlanda (-0,17 pp) și România (-0,12 pp, de la 0,27% din PIB în 2011 până la 0,15% din PIB în 2021).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ
Expozițiile, gazde primitoare pentru arte și profesii
Voluntariatul, act de voință în sprijinul culturii și artei