În urmă cu 110 ani, Henri Coandă a scris istorie: primul zbor al unui avion cu reacție
Numărul 49, 15-21 dec. 2020 » Eveniment
La 14 decembrie a.c. s-au împlinit 110 de la primul zbor experimental cu un avion cu reacție. Presa mondială a consemnat atunci evenimentul și, astfel, o lume întreagă a aflat că inventatorul și pilotul se numea Henri Coandă, originar din România. Nu a fost singura premieră românească în domeniul aeronauticii, numele de Aurel Vlaicu și Traian Vuia fiind, la rândul lor, de notorietate internațională. În ceea ce îi privește, dar și în numeroase alte exemple similare din sfera tehnicii și culturii, aniversările „rotunde” s-au transformat, aici, pe pământul în care s-au născut, în evenimente de prim-plan, cu participări numeroase și cu un larg ecou în rândurile tuturor celor care știu să prețuiască operele înaintașilor, tradițiile cu care avem dreptul deplin să ne mândrim.
Din păcate, anul acesta, restricțiile impuse de prelungirea pandemiei n-au permis să se marcheze, așa cum se cuvine, aniversarea creației, cu adevărat, epocale, a românului Henri Coandă, deschizătoare a unui drum nou în știință și tehnică, ale cărui dimensiuni și importanță se înscriu la loc de seamă în istoria civilizației universale. Avioanele cu reacție au devenit, de mult, o prezență cotidiană, atât în aviația civilă, cât și în cea militară. Chiar dacă, tot din cauza pandemiei, traficul aerian s-a restrâns considerabil, nimeni nu își poate imagina, în zilele noastre, că viața de fiecare zi s-ar putea desfășura fără zborul miilor și miilor de avioane cu reacție.
La Aeroportul internațional Otopeni, care poartă numele lui Henri Coandă, aniversarea primului zbor cu un avion cu reacție a fost marcată prin vernisajul unei expoziții documentare dedicate ilustrului savant. La rândul lor, instituțiile de învățământ din domeniul aviației, precum și Gimnaziul tehnic Henri Coandă din București, au evocat online momente din biografia bogată a celui care a făcut cinste poporului și țării căreia îi aparținea. În anii ’60 din secolul trecut Henri Coandă s-a întors în România natală, după ce în perioada tinereții a urmat cursurile unor prestigioase universități din Germania și Franța. A lucrat aproape jumătate de secol în foarte importante centre de cercetare științifică, iar pentru rezultatele de excepție pe care le-a obținut i s-au decernat numeroase premii naționale și internaționale. Numele său figurează în cele mai prestigioase enciclopedii din lume, mai ales prin menționarea descoperirii numită „Efectul Coandă”. Denumirea de specialitate vizează „inventarea unui procedeu și a unui dispozitiv pentru devierea unui fluid în alt fluid”. Poate că pentru nespecialiști formula nu spune prea multe, însă este vorba despre o invenție generalizată nu numai în industria aeronautică, ci și în numeroase alte domenii ale științei și tehnicii.
Henri Coandă s-a afirmat și ca un gânditor umanist de mare valoare, inspirat încă din anii școlii de profesori eminenți, precum Garabet Ibrăileanu (care i-a insuflat dragostea de literatură) și de A.D. Xenopol (care l-a determinat să îndrăgească istoria, doi piloni ai unei înalte staturi intelectuale. În străinătate, potențialul lui creativ a fost puternic stimulat de celebrul constructor Gustav Eiffel, devenit un adevărat simbol prin turnul din „inima” Parisului, care îi poartă numele.
Nu ne propunem să prezentăm o fișă biografică a marelui nostru compatriot. Despre Henri Coandă s-au scris numeroase cărți și, cu siguranță, se vor scrie multe altele. Aniversarea primului zbor al avionului cu reacție este, însă, fără urmă de îndoială, un prilej de reflecție, indiferent de profesiunea fiecăruia dintre noi, pe teme de cel mai mare interes public: cum valorificăm moștenirea iluștrilor noștri înaintași și cum le cinstim memoria?
În această ordine de idei, ne reamintim – când facem apel la economie – că o componentă esențială a avuției naționale, alături de bunurile tangibile (resursele naturale, stocul de capital real, de produse durabile de consum etc.) o constituie bunurile intangibile (abilitățile și experiențele profesionale, cunoștințele științifico-tehnice, stocul de informații etc.). Incontestabil, moșteniri precum cele lăsate de Henri Coandă, chiar dacă nu sunt, toate, palpabile, reprezintă valori inestimabile. Și tocmai de aceea se cer prețuite în cel mai înalt grad.
(Sursa foto: www.flickr.com/photos/aerofossile2012/)
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național