Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială severă a fost, în anul 2020, de 2,95 milioane persoane, din care 47,4% bărbați și 52,6% femei, proporții apropiate de anul anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Față de anul 2017, rata de deprivare materială severă a scăzut cu 4,5 puncte procentuale (pp), ajungând la 15,2% din populație în anul 2020.

Anul trecut, incidența deprivării materiale severe a fost mai ridicată în principal la copiii în vârstă de până la 18 ani (21,4%) și la tinerii de 18-24 de ani (17,7%). Față de 2017, în 2020 s-au remarcat scăderi importante ale ponderilor persoanelor deprivate material sever la grupele de vârstă de 50-64 ani și la cea de 65 ani și peste, reduceri cu 6,8 și respectiv 6,4 puncte procentuale.

Deprivarea materială severă a fost mai puțin frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării fără copii dependenți (12,9%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodării cu copii dependenți (17,1%). Față de anul 2017, au avut loc scăderi ale deprivării materiale severe cu 7,4 pp în rândul gospodăriilor fără copii dependenți și cu 2,1 pp în rândul gospodăriilor cu copii dependenți.

În gospodăriile cu copii dependenți, situația cea mai dificilă s-a întâlnit în cazul persoanelor din gospodăriile numeroase (formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți), din care 43,9% sunt deprivați material sever. De asemenea, 25,5% dintre persoanele din țara noastră care trăiesc în gospodării monoparentale cu copii dependenți sunt deprivate material sever, în timp ce doar 7,7% dintre persoanele aflate în gospodării formate din doi adulți cu un copil se află în deprivare materială severă.

Deprivarea materială severă este inegal distribuită și în profil regional. În 2020 incidența cea mai ridicată a deprivării materiale severe s-a înregistrat în regiunile Sud-Est (22,7%) și Sud-Muntenia (20,6%), cu 14,1 și respectiv 12 pp mai mult față de regiunea Vest. Comparativ cu 2019, creșteri ale deprivării materiale severe s-au simțit în majoritatea regiunilor, cea mai mare fiind înregistrată în regiunea Centru (3,4 pp), urmată de regiunile Sud-Est cu 2 pp și Nord-Est, cu 1,5 pp.

În Uniunea Europeană deprivarea materială severă caracterizează viața a 5,5% din totalul persoanelor, diferențierile între statele membre având însă o amplitudine considerabilă. În afară de Bulgaria (20,9%), Grecia (16,2%) și România (14,5%), încă alte opt state au rate superioare mediei UE, dar cu valori care oscilează de la 9,4% în Lituania la 5,6% în Portugalia. În cazul a 12 state – Luxemburg, Suedia, Finlanda, Țările de Jos, Slovenia, Austria, Germania, Danemarca, Cehia, Estonia, Polonia și Malta – deprivarea materială severă se regăsește la mai puțin de 4% din totalul populației, adică s-ar putea spune că în societățile respective fenomenul este unul cu totul marginal.

Potrivit INS, deprivarea materială severă se referă la cazul persoanelor care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu își pot permite cel puțin patru din cele nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent, cum ar fi: achitarea la timp, fără restanțe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilități; asigurarea unei încălziri adecvate a locuinței; posibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute; plata unei săptămâni de vacanță anual; consumul de carne sau pește cel puțin o dată la 2 zile; deținerea unui televizor color; deținerea unei mașini de spălat; deținerea unui telefon (fix sau mobil); deținerea unui autoturism personal.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)