INS: În 2023, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2022
Numărul 27-28, 10-23 iul. 2024 » Analize și sinteze
Un român din cinci era afectat de sărăcie, în anul 2023, iar 21,1% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult/echivalent, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Potrivit sursei citate, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a scăzut cu numai 0,1 puncte procentuale (pp), anul trecut.
Practic, în valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost de 3,970 milioane de persoane, mai puține cu 59.000 față de anul 2022.
În funcție de sex, în 2023, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul bărbaților cu 0,5 pp decât în rândul femeilor (21,3% față de 20,8%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor din categoria "0-17 ani" (29,6%) și a celor de "18-24 ani" (24%).
De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 25,1%, în anul 2023, mai mare cu 9,1 pp față de cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.
"Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 49,4%", notează INS.
Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 pp față de anul 2022, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost 3,739 milioane, din care 44,9% bărbați și 55,1% femei.
Datele INS evidențiază faptul că deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2023, incidența deprivării materiale și sociale severe era mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (23,7%) și la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%)
În privința muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 718.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu 1 pp (5,2% față de 4,2%). Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2023 cu 44.000 de persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 0,9 pp (5,7% dintre femei, față de 4,8% dintre bărbați).
În privința ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta a fost de 32%, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de șase milioane de persoane. Față de anul 2022, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 2,4 pp, reprezentând o scădere cu 492.000 de persoane.
Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2023, mai mare la persoanele de 0-17 ani (39,0%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%.
În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (34,2%).
Conform INS, incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2023, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (68,6%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,3%.
În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (39,9%), comparativ cu 25% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.
Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,3%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara