Construcțiile redevin un „motor” al creșterii economice

Construcțiile redevin un „motor” al creșterii economice

Numărul 8, 1-7 mar. 2023  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Avem suficiente motive să receptăm și să evaluăm o caracteristică a anului economic 2022 care-și prelungește efectele în prezent cu șansa de a se afirma mai puternic pe termen scurt și mediu. Ne referim la rezultatele înregistrate în domeniul construcțiilor. Chiar dacă acestea au o pondere în PIB de sub 10 procente, faptul că, în 2022, și-au sporit volumul activității cu 12,9% în serie brută și cu 10,8% în serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, reprezintă o temă de cel mai larg interes la scara întregii noastre vieți economico-sociale.

Fără îndoială că și condițiile meteorologice au permis și permit desfășurarea largă a lucrărilor pe cele mai diverse șantiere. Dar nu acesta a fost factorul principal al performanței de care ne ocupăm. În acest caz, ca în multe altele, factorul esențial constă în alocarea și gestionarea mai eficientă a resurselor materiale, financiare și de forță de muncă. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că ritmurile cele mai înalte de creștere, respectiv 25,7%, s-au înregistrat la lucrările de reparații capitale. A urmat, în trend descrescător, cu un spor de 20,2%, lucrările de întreținere și de reparații curente, iar o majorare de 8,9% se localizează în construcțiile noi.

Ritmurile diferite se explică, în bună măsură, prin promovarea a unui anumit tip de viziune a politicilor investiționale. Ani la rând, construcțiile existente au fost – ca să spunem pe cea dreaptă – văduvite de reparațiile capitale, ceea ce le-a diminuat considerabil valoarea de întrebuințare. Amânarea, de fapt, întârzierea unor lucrări de reparații capitale a avut consecințe dintre cele mai nefavorabile pe toate planurile. Nu le mai detaliem, deoarece, în această privință, lucrurile sunt foarte limpezi. Reparațiile capitale nu numai că asigură funcționalitatea la care ne-am referit, ci reprezintă și o importantă valoare adăugată, un plus de eficiență în construcții, cel puțin dintr-o triplă perspectivă, economică, socială și ecologică. Dezbaterile din prezent privind necesitatea măsurilor de diminuare a efectelor cutremurelor atestă, fără putință de tăgadă, însemnătatea excepțională a reparațiilor capitale, în cazul lucrărilor de consolidare a clădirilor.

Constatări asemănătoare sunt valabile și atunci când avem în vedere lucrările de întreținere și reparații curente. Cât privește construcțiile noi, ritmul de creștere de aproape 9 procente vorbește de la sine despre un veritabil reviriment în domeniu.

Dacă abordăm evoluția construcțiilor și prin prisma obiectivelor fizice, constatăm, de asemenea, tendințe net pozitive. Faptul că ritmul cel mai înalt, de 21,8%, s-a consemnat la clădirile nerezidențiale indică, neîndoios, o orientare clară de consolidare a „zestrei” de bază a unor activități predominant economice, aspect confirmat și de sporirea volumului de activitate la construcțiile inginerești cu 13,2%. Spre deosebire de anii precedenți, ritmul de creștere la construcțiile rezidențiale a fost mai lent, adică de numai 4,8%. Explicațiile, în acest ultim caz, sunt numeroase, dar – nu în ultimul rând – sesizăm aici modificarea unor priorități ale populației, determinate de scăderea puterii de cumpărare și de schimbările intervenite în structura cheltuielilor provocate de prelungirea crizelor multiple.

Remarcam, la începutul comentariului, că rezultatele din 2022 tind să-și prelungească ecoul și efectele în anul în curs, fapt atestat de activitatea din aceste zile pe numeroase șantiere. Rezultatele nu pot fi puse numai pe seama timpului favorabil, ci și pe politicile promovate în domeniu. Avem de-a face cu accelerarea investițiilor din fonduri publice, prin care este influențată decisiv și activitatea sectorului privat din construcții. Incontestabil, așa cum o confirmă datele Ministerului Finanțelor, comparativ cu anii precedenți, s-au alocat și s-au folosit mai mulți bani pentru investiții. De aici, efecte propagate pe întregul domeniu al construcțiilor. Bugetul pe 2023 se caracterizează și prin continuarea acestei orientări de politici publice.

Prin urmare, avem temeiuri pentru a considera că ne aflăm într-o situație predominant favorabilă care poate fi și trebuie să fie mai bine valorificată. Este principala concluzie desprinsă din datele obiective relevate de comunicatul INS. Faptul că domeniul construcțiilor devine antemergător nu numai al creșterii, ci și al dezvoltării economico-sociale a țării reprezintă o sursă importantă a încrederii în forțele proprii, reflectată de manifestarea mai puternică a uneia dintre cele mai mari vocații a poporului nostru, vocația constructivă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.