Evaluarea lucidă, premisă a deciziilor eficiente
Numărul 45, 26 nov. - 2 dec. 2019 » Comentariul ediției
P
Desigur, analiza nu poate și nici nu trebuie să se oprească la acest stadiu. Pe bună dreptate, în spațiul public, se manifestă o preocupare deosebită față de ceea ce se numește caracterul pro-ciclic al unor procese și fenomene din economia românească actuală. În acest sens, se pune accentul pe presiunile inflaționiste, exercitate de cererea în creștere și, simultan, de majorarea costurilor salariale în condițiile în care nu se înregistrează un spor simetric de productivitate. Mai ales situația din industrie, respectiv descreșterile față de perioadele corespunzătoare din anul precedent, este de natură de a provoca legitime îngrijorări. Situația evocată se cere examinată și în funcție de un alt parametru. Este vorba despre stagnarea și, în unele luni, despre comprimarea producției industriale în condițiile creșterii, în termeni anuali, a costului salarial unitar din industrie, cost care a atins, în trimestrul al treilea, nivelul maxim din ultimii zece ani. Fără îndoială, procesul menționat influențează atât rata, cât și masa profitului, afectând și gradul de competitivitate a industriei românești. În același timp, nu se poate ignora marele decalaj dintre veniturile salariale în țara noastră cu media pe Uniunea Europeană. Chiar în condițiile menținerii decalajelor și în privința productivității muncii, s-a impus și se impune cu necesitate asigurarea unui nivel decent al veniturilor salariale printr-un raport rațional, justificat din punct de vedere economic, dar și social, între muncă și capital în repartiția a ceea ce se realizează în întreaga economie, în primul rând în funcție de volumul și structura produsului intern brut. Nu numai prin această prismă, ci și prin luarea în considerare a ansamblului de stimuli compatibili cu cerințele unei piețe concurențiale se poate formula o concluzie viabilă. Preocupantă rămâne și situația din sfera comerțului internațional al României, incluzând aici și participarea la comerțul intercomunitar. Creșterea, în termeni anuali, a deficitului balanței comerciale ca efect al multor factori, dar, în principal, al dificultăților din țările în care exportul românesc este deosebit de consistent, provoacă un important dezechilibru care, până la urmă, va fi necesar să se corecteze cu costuri semnificative. Continuarea stărilor de fapt determinate de ritmul mai rapid de creștere a importurilor, comparativ cu cel al exporturilor, nu este posibilă pe termen mai îndelungat decât prin asumarea unor riscuri considerabile cu cele mai dureroase efecte. Excedentul de cerere agregată, anticipat pentru acest an, are, în bună măsură, un caracter conjunctural. Însă, asupra factorilor cu acțiune pe termen mai lung se impune a se concentra mult mai puternice și mai eficiente eforturi, de la cele de ordin legislativ la fiscalitate și până la alocări de fonduri pentru promovarea mai eficientă a exporturilor. Cum se vede, sunt teme majore de analizat la nivel macro, cu legături organice, firești, la nivelul micro, adică în zonele în care acționează preponderent profesioniștii contabili.
Nu este vorba numai despre regula conformității, adică despre reflectarea fidelă, fără cosmetizări, a realităților, ci și despre interpretarea lor corectă, ca o condiție esențială a procesului de fundamentare a deciziilor.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou
Corul Madrigal. Concerte ale valorilor muzicale la superlativ
Expozițiile, gazde primitoare pentru arte și profesii
Voluntariatul, act de voință în sprijinul culturii și artei