Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (VIII)

Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (VIII)

Numărul 9, 24-30 mai 2016  »  2016 - 95 de ani de existență a CECCAR

Reminder: În demersul nostru retrospectiv am ajuns la începutul anilor ’30 din secolul trecut. Un element deosebit de semnificativ l-a constituit faptul că al V-lea Congres al Corpului, desfășurat la București în zilele de 5-9 septembrie 1931, a coincis cu o importantă reuniune profesională la nivel mondial. Potrivit deciziilor luate la Congresul Internațional de Contabilitate care a avut loc la Barcelona în anul 1929, a VII-a ediție a reuniunii internaționale s-a desfășurat la București. Practic, cele două Congrese s-au desfășurat în ședințe comune, singura excepție constituind-o forumul la care s-a examinat darea de seamă referitoare la activitatea Corpului Contabililor români. (vezi episoadele precedente)

Implicare și afirmare profesională

Cum am mai remarcat, s-a urmărit consecvent ca prin stabilirea orașelor în care urmau să se desfășoare Congresele Corpului să se pună în evidență existența și consolidarea României Mari. Astfel, cel de-al VI-lea Congres a avut loc la Cernăuți, în zilele de 27-28 august 1933. Lucrările – care au beneficiat de excelentul spirit organizatoric al prof. Ion Ghițescu, președintele Secției Cernăuți – s-au desfășurat în sala Teatrului Național din capitala istorică a Bucovinei și au fost deschise cu prezentarea unei dări de seamă privind activitatea din ultimii doi ani. A urmat apoi expunerea profesorului Grigore Trancu-Iași, Alte orientări în viața economică și rolul constructiv al Corpului Contabililor, care a constituit tema centrală a Congresului. Subliniem că ne aflam în perioada finală a marii crize economice, astfel încât preocupările participanților s-au concentrat asupra posibilităților de relansare a economiei prin contribuția activă a profesioniștilor contabili.

V.M. Ioachim
V.M. Ioachim 
Tema centrală a conținut următoarele subdiviziuni:
Rolul Corpului Contabililor în gospodărirea publică – referat prezentat de N. Arghir;
Rolul Corpului Contabililor în gospodărirea privată – lucrări prezentate de V.M. Ioachim și N. Butculescu;
Șomajul contabil – referat prezentat de Al. Botez;
Corpul tehnic economic – expunere făcută de P. Drăgănescu-Brateș;
Considerații asupra Legii și Regulamentului Corpului – referat prezentat de prof. I. Ghițescu.

La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:
– În chestiunea Corpului tehnic economic: „Pentru însănătoșirea întreprinderilor și a vieții economice în general, contribuția membrilor Corpului este cea mai indicată prin pregătirea, experiența și simțul lor gospodăresc”.
– În chestiunea șomajului contabil: „Pentru ajutorarea șomerilor contabili, Congresul îndeamnă secțiunile să constituie fonduri speciale sau să înființeze case de asistență după modelul celei din București. Congresul protestează împotriva elementelor din alte țări pentru lucrările de contabilitate și cere ca numai membrii Corpului Contabililor, regulat înscriși și fiind în Tabloul Corpului, să fie întrebuințați la toate întreprinderile, fie particulare, fie cu participarea statului”.
– În chestiunea rolului Corpului Contabililor în gospodărirea publică: „Se cere modificarea statutului funcționarilor publici în așa fel încât funcțiile publice cu caracter contabil să fie încredințate numai membrilor Corpului Contabililor Experți și Autorizați, ținându-se seama de gradul ce-l au în Corp”.

Congresul a prilejuit și cunoașterea unor obiective turistice din Bucovina.

Timișoara a găzduit, în perioada 22-24 septembrie 1935, cel de-al VII-lea Congres al Corpului. În Gara „Domnița Elena”, delegații secțiilor județene din toate provinciile țării au fost salutați de membrii secției locale, sub conducerea președintelui Nicolae Petculescu, directorul Sucursalei Băncii Naționale, și a lui Ioan Melei, secretarul Secției Timișoara.

Congresul a avut loc în sala Teatrului Comunal, cu participarea autorităților civile și militare, în frunte cu prof. univ. Augustin Coman, primarul Municipiului Timișoara, și colonel Gh. Dănilă. Înainte de începerea dezbaterilor, protopopul dr. Patrichie Tiurca a oficiat un serviciu religios.

A luat apoi cuvântul dr. V.M. Ioachim, directorul Corpului, care a prezentat darea de seamă privind activitatea Corpului. Vorbitorul a protestat în legătură cu practica unor tribunale care numeau experți fără calificarea necesară, precum și față de faptul că Legea cooperației excludea profesioniștii contabili de la expertizele în materie de cooperație.

P. Drăgănescu-Brateș
 P. Drăgănescu-Brateș
În continuare s-au dezbătut următoarele teme:
Prețul de cost în industrie și comerț – referent dr. I. Proca;
Expertul contabil ca liber-profesionist – referent dr. P. Drăgănescu-Brateș;
Controlul în administrațiile publice – referent prof. Gh. Huber;
Controlul și verificările contabile în întreprinderi – referent prof. A. Gheorghiu;
Corpul Contabililor și Camera de Muncă – referent V. Teodoru.

La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:
– În chestiunea prețului de cost în industrie și comerț: „Legiferarea obligativității stabilirii prețului de cost după normele științei și tehnicii contabile”.
– În chestiunea expertului contabil ca liber-profesionist: „Congresul autorizează organele de conducere ale Corpului să sprijine acei membri care înțeleg să activeze ca liber-profesioniști, deschizându-se noi orizonturi profesiei contabile, cum ar fi: organizatori contabili, consultanți, experți fiscali, verificatori”.
– În chestiunea controlului în administrațiile publice: „Se emite dezideratul de a se institui organe autonome de control pe lângă toate administrațiile centrale și locale, precum și pe lângă întreprinderile cu caracter public. Aceste organe să aibă cele mai largi drepturi de control și de sancționare pe loc a neregulilor constatate, în cazuri grave putând sesiza direct Înalta Curte de Conturi”.
– În chestiunea controlului și verificării contabile în întreprinderi: „Corpul va stărui ca să se legifereze, în afară de controlul intern, verificarea întreprinderilor mai mari de către specialiști calificați independenți față de întreprindere, iar la societățile anonime o parte din cenzori să fie numiți de o autoritate, cum ar fi Tribunalul, dintre membrii Corpului Contabililor Experți și Autorizați”.
– În chestiunea Corpului Contabililor și a Camerei de Muncă: „Congresul cere autonomia Camerelor de Muncă, care trebuie scoase de sub tutela Ministerului Muncii”.

Și cu prilejul Congresului al VII-lea au fost vizitate mai multe obiective economice și turistice, participanții manifestând un interes deosebit față de activitățile unor întreprinderi precum Manufactura de Tutun, Kandia, Industria Lânii și Fabrica de Bere din Timișoara, precum și marele complex industrial din Reșița.

(Va urma)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.