Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XVIII)

Istoria de lângă noi; leacuri contra uitării (XVIII)

Numărul 24, 13-19 septembrie 2016  »  2016 - 95 de ani de existență a CECCAR

Reminder: Accentul pe care îl punem în această retrospectivă pe tematicile dezbătute la Congresele Profesiei Contabile din perioada postdecembristă are o motivație lesne de înțeles: toate aceste reuniuni s-au constituit în prilejuri cum nu se poate mai oportune pentru definirea obiectivelor CECCAR și ale membrilor Corpului determinate în special de evoluțiile economico-sociale din țară și de peste hotare. Atât stabilirea tematicii, cât și desfășurarea propriu-zisă a lucrărilor au reprezentat, astfel, pași înainte în afirmarea profesioniștilor contabili în spațiul național și internațional. O confirmă și reconfirmă și „episodul” inclus în numărul de față al publicației noastre. (vezi episoadele precedente)

Racordarea la curentele și tendințele profesionale în plan european și mondial

În zilele de 15 și 16 septembrie 2000, în complexul expozițional Romexpo din București au avut loc lucrările Congresului al XIII-lea al Profesiei Contabile din România, eveniment organizat de CECCAR în baza hotărârii Consiliului Superior al Corpului din anul precedent. Au fost prezenți peste 700 de experți contabili și contabili autorizați (reprezentanți ai profesiei atât din cele 41 de filiale județene ale CECCAR, cât și din companiile străine de consultanță, prin societățile de expertiză contabilă care activează în țara noastră), precum și invitați străini, personalități ale profesiei contabile din peste 20 de țări, reprezentanți ai administrației centrale și locale și ai mass-mediei.

Forurile internaționale de prestigiu – Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și Federația Experților Contabili Europeni (FEE) – au fost reprezentate de Dietz Mertin, președintele Comitetului Internațional pentru Practici de Audit din cadrul IFAC, Wim de Bruijn, președintele Comitetului pentru Respectarea Obligațiilor Statutare al IFAC, și Hélène Bon, președintele FEE.

Tema centrală a Congresului – Profesia contabilă din România, la granița dintre milenii – a prilejuit o amplă și profundă analiză, în context european și mondial, a stadiului și perspectivelor profesiei, pentru o mai bună înțelegere și punere în practică a modului de organizare și exercitare a profesiei, a locului și rolului ei în spațiul socioeconomic românesc, a rolului și locului CECCAR în structura societății civile, în strânsă legătură cu cadrul instituțional creat în țara noastră în respectiva etapă de tranziție către o economie de piață funcțională.

În perioada în care s-a desfășurat Congresul erau evidente atât noile tendințe care își croiau drumul în plan internațional, cât și cele care vizau mai ales procesul de preaderare a României la Uniunea Europeană. Reamintim, în acest sens, câteva date de ordin istoric. La sfârșitul anului precedent, la Consiliul European de la Helsinki, s-a adoptat decizia de invitare a României pentru începerea negocierilor de aderare la UE. În martie 2000 a fost definitivată Strategia elaborată sub coordonarea academicienilor Mugur Isărescu și Tudorel Postolache pentru atingerea țintelor impuse de dobândirea statutului de stat membru al UE. În acest context, anul 2000 a marcat stoparea declinului economic al României și reluarea creșterii care – deși modestă – deschidea perspectiva unei relansări ce a durat aproape opt ani.

Reamintim toate acestea deoarece ele au influențat puternic întreaga desfășurare a Congresului.

Este cât se poate de semnificativ că la tribuna Congresului a deschis, practic, lucrările Hélène Bon, președintele FEE. Este vorba despre faptul că, la nivelul Uniunii Europene, se adoptaseră hotărâri care au jalonat pentru o lungă perioadă întreaga evoluție a profesiei contabile în spațiul continental. Redăm câteva fragmente din discursul său:

„(...) Când vorbim despre reglementarea profesiilor, suntem departe de a fi rezolvat totul. Este necesar să împărtășim aceeași viziune asupra responsabilității tuturor celor angajați în acest domeniu, a tuturor actorilor, adică puterile publice, care trebuie – și aici este un adevăr pe care toată lumea îl cunoaște – să aplice mai întâi la ele însele ceea ce le recomandă altora.

În aceste condiții putem să fim exigenți și să le cerem profesioniștilor competență, independență și responsabilitate. Aceste noțiuni sunt dezvoltate la nivel internațional, în colocvii care reunesc periodic reprezentanți ai marilor instituții financiare, precum Banca Mondială, ai organismelor care supraveghează bursele și piețele financiare și, bineînțeles, ai profesiei noastre, care vin nu numai din Europa, ci și din toate colțurile lumii. (...)

Un alt subiect pe care vreau să-l abordez vizează armonizarea, care este în curs de desfășurare în Europa comunitară și care se face într-un context de internaționalizare și, totodată, de accelerare. Într-o anumită perioadă, 10 sau chiar 20 de ani, ne-am gândit că armonizarea se va face după standarde europene. Comisia de la Bruxelles a fost prima care a recunoscut acest lucru, în 1995, în ceea ce ne privește pe noi, cei din profesia contabilă. Normalizarea de care noi avem nevoie în meseria noastră nu poate să fie separată de tendința normalizării internaționale pe care o determină globalizarea schimburilor și a afacerilor. Deci mizele, provocările au determinat autoritățile europene să aleagă norme, standarde internaționale, fie că este vorba despre norme ale contabilității sau despre proceduri, norme de audit etc. în care noi am putea exercita o anumită influență. După mai multe dezbateri și după reorganizarea recentă a organismului de normalizare, pe care îl cunoașteți foarte bine, Comisia Europeană a ales, în ceea ce privește normele contabile, normele IASC. (...)”

Mesajul a fost cât se poate de clar, deoarece a reprezentat un îndemn explicit la alinierea activității profesioniștilor contabili la standardele europene și mondiale. În acest spirit s-au adoptat și hotărârile Congresului, liniile directoare pentru noua etapă a tranziției României spre economia de piață. Întrucât ideea racordării la exigențele care se afirmau pe plan internațional a dominat lucrările Congresului, se impune a sublinia că și ceilalți invitați de peste hotare – Jacques Potdevin, președinte de onoare al Companiei Naționale a Comisarilor de Conturi, responsabil cu acțiunile de cooperare internațională ale profesiei franceze; Eva Rokosova, secretar general al Camerei Auditorilor din Republica Cehă; Constantin Aessiopoulos, vicepreședintele Institutului Contabililor Autorizați din Grecia; Elio Kunz, consilier național la Consiglio Nazionale dei Ragionieri e Periti Commerciali din Italia; Joao Maia e Silva, reprezentant al Camerei Revizorilor de Conturi din Portugalia; Grenville Johnston, președintele Institutului Contabililor Autorizați din Scoția; Peter Kemp, directorul Fundației pentru Management Financiar-Contabil din Marea Britanie; Stoian Durin, președintele Institutului Profesiei Contabile din Bulgaria; Viorel Țurcanu, președintele Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova; Morris Kanne, vicepreședintele Institutului Profesiei Contabile din Israel – s-au referit, aplicat, la rolul și importanța standardelor astfel încât profesia contabilă să se afirme în plenitudinea ei în noile condiții. Această orientare fundamentală s-a reflectat direct și eficient în acțiunile întreprinse de CECCAR pe termen scurt, mediu și lung.

(Va urma)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.