La Muzeul Național al Țăranului Român, o „ladă de zestre”, la propriu și la figurat

La Muzeul Național al Țăranului Român, o „ladă de zestre”, la propriu și la figurat

Numărul 47, 15-21 dec. 2021  »  Eveniment

Alexandra Rizea

În pofida marilor dificultăți din această perioadă, marcată de crizele medicale, economice și sociale fără precedent, viața își urmează cursul, inclusiv pe temelia promovării unor tradiții a căror valoare culturală și etică a fost și este confirmată și reconfirmată de secole și milenii. Asemenea remarcă este, în aceste zile, mai actuală ca oricând. Asistăm, la scară națională și locală, la multiplicarea inițiativelor menite să mențină mereu vii și pilduitoare obiceiuri de demult care capătă, în prezent, înțelesuri noi, imposibil de ignorat.

Aceste considerații sunt prelungite, între multe alte exemple, de expoziția intitulată Zestrea. Vernisajul a avut loc la 10 decembrie a.c., în Sala „Noua Galerie” a Muzeului Național al Țăranului Român. Este vorba despre a X-a ediție a Salonului de Miniatură Textilă, de această dată focalizată pe o componentă a ceea ce se cunoaște sub denumirea de „lada de zestre”.

Ponderea cea mai mare în expoziție o are portul popular, de la clasicele ii și catrințe până la năframe, bundițe și brâu. Varietatea este impresionantă, fie că s-au avut în vedere zonele etnografice ale țării, fie că s-a optat pentru criterii de ordin utilitar. Fantezia creatorilor, încă din cele mai îndepărtate vremuri până în prezent, se dovedește fără limite. De unde rezultă că „materia primă textilă”, în cele mai diverse și mai neașteptate ipostaze, reprezintă și sursa de inspirație pentru o creștere exponențială a activităților îndreptate spre potențarea valorii ei prin arta artizanală, mereu inovativă prin resursele ei creative.

Privite cu atenție, exponatele se constituie în mărturii ale unei istorii cu origini milenare. Nu este dificil de constatat că originile portului popular românesc sunt atestate chiar de Columna lui Traian și de monumentul de la Adamclisi. Mai mult decât atât: descoperirea figurinelor de lut din zona Craiovei confirmă vechimea portului popular autohton. Mai aproape de zilele noastre, picturile din locașurile bisericești redau cât se poate de expresiv porturile pe care înaintașii noștri le-au perpetuat din generație în generație. Este remarcabil faptul că, prin comparații, se confirmă existența unor elemente comune tuturor zonelor locuite de români de-a lungul vremurilor.

Cine zăbovește mai mult în fața exponatelor constată că moda atât de schimbătoare în materie de vestimentație are, totuși, o serie de constante, de adevărate repere la care se raportează mereu. Avem în vedere numeroasele motive florale și geometrice, precum și alte modalități de expresie, nu în ultimul rând, subordonate conceptului de valoare de întrebuințare.

Organizatorii expoziției au pus accentul și pe aspectele de ordin etimologic. Mergând la originile cuvântului „zestre” au precizat că termenul latin originar desemna „o făgăduință solemnă”, respectiv asigurarea averii date unei fete cu prilejul căsătoriei sau/și bunurile pe care o călugăriță le aducea la intrarea în mănăstire. Cu timpul, aria noțiunii s-a extins, semnificând totalitatea valorilor materiale și spirituale ale fiecărui om în parte și ale diverselor colectivități până la nivel național. Astfel, totul pledează în expoziție în susținerea ideii potrivit căreia „zestrea” reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultivare a memoriei, ca premisă a aspirațiilor permanente spre mai frumos și spre mai bine.

Expoziția este deschisă până la 9 ianuarie 2022.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.