România va avea un Cod al sustenabilității, cu idei din modelul german, iar o lege în acest sens va fi aprobată până în anul 2022, a declarat, într-o conferință de specialitate, Laszlo Borbely, consilier de stat și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, relatează Agerpres. „Ce avem noi de făcut? Cheia e la noi, la Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Vom avea un Cod al sustenabilității în România care ține de economia circulară. Preluăm modelul german. Vom avea un Cod transparent, un site din care toți cetățenii pot să-și dea seama ce fac entitățile private pentru economia circulară, pentru a recicla mai mult, pentru a lupta împotriva corupției, pentru egalitate de gen și altele. Într-un an de zile avem un proiect mare cu Uniunea Europeană. Deja avem un draft de lege care va fi implementat cel puțin din anul anul 2023. Până anul viitor vom avea legea. Suntem coordonatori în domeniul de renovare a clădirilor. 2,2 miliarde de euro sunt din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.) pentru renovarea clădirilor care nu înseamnă numai izolarea clădirilor, ci un nou concept: cum să faci aceste clădiri să fie aproape Zero Energy Building? Trebuie un complex de factori: autoritățile publice locale, un inventar al clădirilor pe care nu îl avem finalizat, din păcate, elemente de construcții noi și altele. Sper ca, într-o săptămână, să înaintăm la Guvern un plan de acțiune până în 2030 ca să știe toată lumea ce are de făcut”, a spus Laszlo Borbely.

Oficialul a punctat, totodată, că România a făcut foarte mult, în ultimii ani, pentru a pregăti terenul în vederea punerii în aplicare a planurilor de dezvoltare durabilă până în anul 2030. „Eu conduc un Departament al Dezvoltării Durabile din 2017. Avem o nouă strategie de dezvoltare durabilă, din 2018, și eu sper că am finalizat practic o rețea inter-instituțională privind dezvoltarea durabilă. Avem un comitet inter-departamental, Guvernul României. Acum avem o situație mai specială și sper să avem o stabilitate cât de curând. Foarte important e că avem și o coaliție sustenabilă, care e partener al nostru. De asemenea, sunt ONG-urile, mediul privat cu mai mult de 50 de entități și avem o discuție cu rețelele de magazine din zona alimentară și din zona industrială. Trebuie să avem o atitudine pozitivă și să vedem care sunt, de fapt, specificitățile României. Până unde putem să ne angajăm în aceste domenii foarte angajante și foarte provocatoare? Îmi aduc aminte când eram ministru al Mediului, între 2010 și 2012, că fostul comisar de Mediu, Connie Hedegaard, «fugea» după noi și după ministrul polonez să acceptăm reducerea cu 30% a emisiilor, în 2011. Și noi ne gândeam atunci dacă putem face asta. Iată că acum suntem Fit to 55 (Planul UE pentru o tranziție verde, n.r.). Suntem sau nu Fit to 55? Totuși, România a făcut foarte mult în ultimii ani pentru a pregăti terenul pentru a aplica aceste deziderate până în 2030”, a subliniat consilierul de stat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)