„Lecțiile” pandemiei: ce eliminăm, ce păstrăm, ce adăugăm?

„Lecțiile” pandemiei: ce eliminăm, ce păstrăm, ce adăugăm?

Numărul 23-24, 16-29 iunie 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Ne aflăm într-o nouă fază a procesului complex, contradictoriu al luptei pentru prevenirea și combaterea efectelor economico-sociale ale pandemiei COVID-19. Tocmai de aceea, pe baza experienței acumulate până acum, apare necesar să se desfășoare, la toate nivelurile, o exigentă operațiune de evaluare a ceea ce se impune a se elimina, a se păstra și a se adăuga în raport cu modalitățile practice de perfecționare a managementului crizei și perioadei post-criză. Când ne referim „la toate nivelurile”, avem în vedere firmele, structurile antreprenoriale organizate pe raza de acțiune a diferitelor comunități urbane și rurale, județene, pe regiuni de dezvoltare, ramuri și subramuri, la scară națională, precum și instituțiile publice din sfera executivă, de la deconcentrate până la ministere și guvern, alături de centrele decizionale eligibile – de la consiliile locale la cele județene până la Parlament.

Nu este exclus să se considere că este prea devreme pentru o operațiune de o asemenea anvergură întrucât pandemia nu a trecut, iar în privința evoluțiilor pe termen scurt și mediu există nenumărate și grave incertitudini. Or, incontestabil, pierderile înregistrate de la declanșarea stării de urgență și până în prezent confirmă și reconfirmă, zi de zi, necesitatea de a se elimina practica extrem de păguboasă definită prin sintagma „vom trăi și vom vedea”. Absența sau diminuarea spiritului de prevedere, sub aprecierea cerinței de a se elabora mai multe variante de „scenarii”, de planuri și programe flexibile, relativ lesne de adaptat la realitățile în mișcare, s-a dovedit a fi una dintre principalele cauze ale eșecului în afaceri din perioada pandemiei. Nu este, firește, singura mentalitate, unica „meteahnă” de la care au pornit și pornesc multe disfuncții decizionale. De asemenea, s-a dovedit că insuficienta conștientizare a influențelor exercitate de interconexiunile dintre micro și macroeconomie a dus și duce la încetinirea și chiar blocarea fluxului informațional legat de întregul lanț de creare a valorii până la finalitatea socială a tuturor proceselor aferente. Dobândirea și procesarea corectă a informațiilor relevante, precum și comunicarea modernă în materie de business sunt esențiale în orice act decizional, iar în această privință expertiza profesioniștilor contabili este de neînlocuit.

Evident, se cere păstrat, extins și aprofundat tot ceea ce s-a dovedit viabil în procesul decizional – de la capacitatea de anticipare până la conservarea potențialului de creare a valorii, de la orientarea investițiilor, cu precădere, spre domeniile care aduc nu numai un spor de profitabilitate, mai ales imediată, conjuncturală, până la luarea mai profundă în considerare a elementelor de ordin social, inclusiv în ceea ce privește diminuarea inegalităților. Criteriile și practicile care decurg din principiul responsabilității sociale și-au reconfirmat viabilitatea în toată perioada instituirii stărilor de urgență și de alertă, fapt demn de a fi reținut în materie de management post-criză. S-a demonstrat, cât se poate de convingător, că raporturile dintre capital și muncă, așezate nu numai pe o bază economico-socială sănătoasă, ci și pe identificarea și promovarea de acțiuni comune, permit să se depășească mai ușor dificultățile crizei multiple și să se creeze premisele unor evoluții favorabile, de lungă durată, ale firmelor, subramurilor și ramurilor economiei noastre naționale. Neîndoios, s-au acumulat și se acumulează mereu alte și alte experiențe valoroase legate, mai ales, de necesitatea atenuării dezechilibrelor dintre cerere și ofertă, dintre exporturi și importuri, dintre reconfigurarea tehnologică, în special, sub impactul erei digitale, și marketingul orientat spre obiceiurile de consum generate de pandemia COVID-19, totul prin prisma existenței unor suficiente rezerve materiale și financiare pentru a se face față neprevăzutului prin promovarea de strategii menite să determine deschiderea mai largă spre exterior, în condițiile în care au apărut și se dezvoltă interdependențe noi între stat și economie, precum și între state și zone geografice în ansamblul lor.

Toate aceste elemente, prezentate în comentariul de față doar cu titlu de inventar, atestă că ne aflăm într-o situație inedită, legată atât de natura crizei, cât și de efortul care se cere depus la nivel de firmă, precum și la scară națională, regională, continentală și mondială pentru depășirea, în comun, nu numai a efectelor crizei, ci și pentru crearea premiselor unei perioade post-criză în care economicul și socialul să urmeze căi de evoluție predominant convergente. Este imperativul acestor vremuri deloc ușoare, însă, deopotrivă, generatoare de oportunități care nu trebuie ratate

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.