Vehiculele electrice pot deveni un instrument esențial pentru echilibrarea rețelelor electrice europene, în contextul creșterii accelerate a producției din surse regenerabile și a consumului de electricitate, însă valorificarea acestui potențial depinde de dezvoltarea încărcării inteligente, a infrastructurii și a cadrului de reglementare, relevă un raport realizat de EY în parteneriat cu Eurelectric, citat de Agerpres.

„Europa trece printr-o schimbare majoră. Tot mai multă energie este produsă din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară. În același timp, tot mai multe mașini electrice sunt comercializate, iar casele și industriile se electrifică. Este un pas esențial pentru reducerea emisiilor și pentru independența energetică. Dar această tranziție vine cu o provocare semnificativă: cum menținem rețeaua electrică stabilă într-o lume în care și producția, și consumul variază mult mai mult decât în trecut?”, se menționează în document.

Conform sursei citate, o parte importantă din soluție există deja și este „parcată” în fața caselor noastre: mașina electrică (Electric Vehicles). Astfel, mașinile electrice pot reprezenta noul pilon al flexibilității energetice în Europa.

Raportul pleacă de la o realitate simplă: Europa produce tot mai multă energie din surse regenerabile și, în același timp, consumă tot mai multă electricitate.

„Această combinație creează o presiune fără precedent asupra rețelelor electrice. În următorii 25 de ani, consumul de electricitate în Europa este estimat să crească de patru ori mai rapid decât în ultimele patru decenii, urmând să depășească 4.500 TWh până în 2050. În paralel, regenerabilele au ajuns deja la 45% din producția de electricitate, iar capacitatea solară și eoliană a crescut accelerat în ultimii ani”, mai arată analiza.

Problema este că energia din vânt și soare este variabilă, notează autorii cercetării. Astfel, există perioade cu surplus, inclusiv 7.841 de ore cu prețuri negative la electricitate în primele 8 luni din 2024, și perioade cu deficit. În acest context, flexibilitatea devine esențială: capacitatea sistemului de a echilibra rapid cererea și oferta.

Raportul mai arată că vehiculele electrice pot deveni o parte importantă a soluției. Primul nivel este încărcarea inteligentă (V1G). În loc ca toți șoferii să încarce mașinile imediat ce ajung acasă - la ora de vârf -, sistemele pot muta automat încărcarea în intervale cu energie mai ieftină sau cu surplus în rețea. Este o soluție care există deja și care nu necesită transformări majore de infrastructură.

Al doilea nivel este tehnologia bidirecțională (V2G), prin care mașina poate trimite energie înapoi în rețea atunci când este nevoie. Astfel, vehiculul devine o baterie pe roți.

Pe termen scurt, încărcarea inteligentă unidirecțională (V1G) reprezintă prioritatea realistă pentru integrarea flexibilității în sistemul energetic, în timp ce V2G depinde de maturizarea cadrului de reglementare, a interoperabilității și a infrastructurii tehnologice. „Până în 2030, bateriile mașinilor electrice din Europa ar putea ajunge la 114 TWh disponibili pentru utilizări de tip V2X, echivalentul a aproximativ 4% din consumul anual de electricitate al Europei. Această capacitate ar putea alimenta 30 de milioane de locuințe timp de un an. Impactul economic este la fel de relevant. Utilizarea flexibilității din activele existente ar putea genera economii de circa 4 miliarde de euro anual pentru operatorii de rețea”, se mai precizează în raport.

În plus, factura anuală estimată pentru modernizarea rețelelor între 2025 și 2050, de 67 de miliarde de euro, ar putea fi redusă treptat la 55 de miliarde de euro.

„Pentru consumatori, beneficiile sunt semnificative. De exemplu, în Marea Britanie, economiile totale anuale pentru proprietarii de EV pot ajunge la aproximativ 19% pentru segmentul compact și până la 26% pentru segmentul mare sau SUV, în funcție de utilizarea mecanismelor de flexibilitate”, notează autorii analizei.

Prin urmare, vehiculele electrice nu sunt doar consumatori de energie, ci pot deveni active strategice ale sistemului energetic european, dacă există reguli clare, acces la date și modele de business care recompensează participarea, reiese din raport.

Conform sursei citate, România are un mix energetic cu o pondere importantă de surse regenerabile, inclusiv hidro, iar în ultimii ani a crescut capacitatea fotovoltaică și eoliană. În paralel, piața auto electrică este în creștere, susținută de programe naționale și de tendința europeană. Această combinație reproduce, la scară națională, dinamica descrisă în raport: mai multă energie variabilă și mai multă electrificare.

Astfel, pentru România există trei direcții majore, una dintre acestea fiind gestionarea vârfurilor de consum.

„În lipsa unui sistem care să distribuie încărcarea pe parcursul nopții, creșterea numărului de mașini electrice poate amplifica presiunea asupra rețelei în intervalul de vârf din orele serii. Raportul arată că flexibilitatea este mai ieftină și mai eficientă decât investițiile exclusive în dezvoltarea infrastructurii. Pentru România, unde investițiile în rețele sunt deja o provocare, utilizarea încărcării inteligente poate reduce presiunea asupra operatorilor de distribuție de energie electrică”, notează autorii studiului.

O altă direcție vizează valorificarea surplusului de energie regenerabilă.

„România a înregistrat deja situații de producție ridicată din surse regenerabile în anumite intervale. Modelul descris în raport, în care EV-urile absorb energie când există surplus și o pot reinjecta ulterior, ar putea deveni un instrument practic pentru stabilizarea rețelei naționale. Pe măsură ce capacitățile solare cresc, riscul de dezechilibre temporare va crește și el. Bateriile distribuite în mii sau zeci de mii de mașini electrice pot funcționa într-un mod descentralizat pentru echilibrarea rețelei electrice”, se mai arată în document.

O a treia direcție vizează oportunitatea economică pentru consumatori și companii.

Raportul arată că, în anumite piețe, economiile pentru șoferi pot fi semnificative atunci când participă la mecanisme de flexibilitate. Pentru România, unde sensibilitatea la preț este ridicată, stimulentele financiare clare ar putea accelera adoptarea atât a EV-urilor, cât și a tarifelor inteligente.

În plus, operatorii de flote, transport public, logistică, companii cu parcuri auto ar putea deveni jucători activi în piața de flexibilitate, reducându-și costurile și generând venituri suplimentare, după modelul analizat în raport.

În vederea stimulării acestor investiții, este esențială implementarea unor acțiuni dedicate dezvoltării rapide a infrastructurii de încărcare. În acest context, programele E Move și E Mobility reprezintă instrumente-cheie, oferind finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice atât pentru public, cât și pentru autovehiculele din flota proprie a companiilor. În paralel, schema de finanțare a achiziției vehiculelor de transport cu emisii zero va stimula reînnoirea parcului auto la nivel național.

Raportul subliniază importanța interoperabilității, a accesului la date și a cadrului de reglementare pentru a permite schimbul de energie și monetizarea flexibilității. Pentru România, asta înseamnă: dezvoltarea unor tarife de tip time-of-use atractive și clare; stimularea infrastructurii compatibile cu încărcare inteligentă și bidirecțională; clarificări fiscale, pentru a evita dubla taxare a energiei stocate; și integrarea EV-urilor în strategiile naționale privind flexibilitatea și stocarea.

„România are avantajul de a putea învăța din experiențele altor state europene. Creșterea numărului de mașini electrice poate fi abordată și ca o oportunitate pentru echilibrarea rețelei electrice”, se mai precizează în document.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)