MF propune noi modificări la Codul fiscal, prin extinderea stimulentelor fiscale pentru investițiile în activități de cercetare-dezvoltare
Numărul 37, 18-24 sep. 2024 » Direct de la sursă
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, publicat în transparență decizională, o măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, menită să încurajeze inovarea și progresul tehnologic, prin extinderea numărului contribuabililor care beneficiază de deduceri fiscale pentru investițiile în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Concret, se propune reglementarea scăderii din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obținute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% aplicată cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. „Măsura este propusă întrucât la acest moment contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare”, se menționează în comunicatul MF.
„După o serie de consultări cu mediul de afaceri, venim cu această propunere, care ne poate ajuta să reducem decalajul față de alte state din UE, care încurajează mult mai puternic cercetarea-dezvoltarea. Facilitățile fiscale pentru aceste activități există de mulți ani în România și datele noastre arată că sunt 800 companii care au beneficiat până acum, fiind înregistrate deduceri anuale de peste 1 miliard lei. Progresul tehnologic este motorul principal al creșterii economice; tocmai de aceea trebuie să facem tot ce putem pentru a oferi companiilor din România un cadru competitiv, care să le permită să concureze de la egal la egal cu firmele din alte state. Acesta este raționamentul pentru care am propus extinderea facilităților și către cei care plătesc impozit minim pe cifra de afaceri, pentru a veni în sprijinul unor mari companii preocupate să inoveze precum Dacia, Bosch, Farmec, Chimcomplex, Continental, Uipath etc.”, a subliniat ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.
Implementarea acestui act normativ va permite continuarea stimulării, începând de la data aplicării, respectiv începând cu anul 2024, a activităților de cercetare-dezvoltare desfășurate de marile întreprinderi, obligate la plata impozitului minim pe cifra de afaceri.
Având în vedere că rezultatul fiscal al anului 2024 încă nu a fost definitivat, se propune aplicarea acestei scăderi și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.
„Proiectul a fost elaborat în urma consultărilor cu mediul de afaceri”, subliniază reprezentanții MF.
Efectul stimulativ al măsurii propuse privind deducerea fiscală aplicabilă și la plata impozitului minim pe cifra de afaceri va consta în: ▪ reinvestirea fondurilor deduse în cercetare-dezvoltare; ▪ creșterea investițiilor și cheltuielilor aferente activităților de cercetare-dezvoltare; ▪ atragerea de noi proiecte de cercetare-dezvoltare în România; ▪ recunoașterea activităților de cercetare-dezvoltare ca fiind într-adevăr de importanță strategică.
Propunerea este susținută și a fost discutată cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri național, respectiv: Confederația Patronală „CONCORDIA”, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național