MFP – Programul de convergenţă 2020: Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%)

MFP – Programul de convergență 2020: Se estimează o reducere severă a activității economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%)

Telex » Știri 25 mai, 9:19  

Deficitul bugetar ar urma să fie de 6,7% din PIB, calculat atât pe cash cât și pe ESA

Economia românească va înregistra o reducere severă a activității în trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, însă impactul asupra industriei prelucrătoare în perioada menționată va fi de circa 18%, iar declinul la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, pielărie și industria auto, de peste 35%, potrivit Programului de convergență 2020 publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), informează Agerpres. „Prognoza evoluției produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum și măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piața muncii și consumatori, dar și intervențiile în domeniul medical. Se estimează o reducere severă a activității economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidențiind o evoluție preponderent în formă de «V», dar fără a reveni la situația din scenariul de iarnă (absența coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parțială în iulie-septembrie, plecând de la experiența Chinei, care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în documentul citat.

Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% față de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, pielărie și industria auto.

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuție negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacții imobiliare, hoteluri și restaurante, activități recreative, transporturi, servicii de întreținere. „Condițiile macroeconomice favorabile vor acționa în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că piețele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potențială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor și măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili”, se arată în Programul de convergență.

În acest context, se așteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuții negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât și a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menționați a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

Potrivit aceluiași document, deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creștere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale față de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB și a veniturilor la 32,7% din PIB. Proiecțiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluția pozitivă moderată a fondului de salarii și scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice.

Pe de altă parte, dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creștere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020. „Această creștere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum și creșterea ponderii subvențiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB”, susțin reprezentații MFP.

Conform precizărilor Eurostat cheltuielile cu șomajul tehnic și asistența socială legată de pandemia COVID-19 au fost înregistrate pe clasificația ESA ca subvenții pe producție. Creșteri sunt înregistrate și la celelalte categorii de cheltuieli, MFP menționând creșterea ponderii cheltuielilor salariale cu 0,4 pp și creșterea formării brute de capital fix cu 0,3 pp.

„Pentru anul 2020, la fundamentarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, s-a avut în vedere acordarea celei de-a II-a tranșe de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018, precum și menținerea cuantumului sporurilor la nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, menținerea indemnizațiilor funcțiilor de demnitate publică alese și numite, a valorii indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță, la nivelul aferent anului 2019. De asemenea, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 septembrie 2020, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, salariile de bază se vor stabili la nivelul salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se mai spune în documentul MFP.

În acest context, atât deficitul cash, cât și ESA, sunt planificate pentru anul 2020 la un nivel de 6,7% din PIB.

Programarea bugetară conform Strategiei fiscal-bugetare prevedea un deficit ESA de 3,6% pentru anul 2020. Diferența față de acel nivel este explicată de criza generată de pandemia COVID-19, pe de o parte pierderea de venituri cauzată de încetinirea activității economice generată de pandemie, iar pe de altă parte de creșterea cheltuielilor cu echipamente medicale și asistența socială (șomaj tehnic, indemnizații pentru părinții care stau acasă cu copii etc.), susține MFP.

Potrivit MFP, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv (EDP) deoarece deficitul ESA a depășit pragul stabilit de Pactul de Stabilitate și Creștere de 3% din PIB în anul 2019. Recomandarea stabilită în cadrul EDP pentru România este să revină la un deficit de sub 3% din PIB până în anul 2022, iar pentru anul 2020 era stabilită o țintă a deficitului ESA de 3,6% similară cu estimările din Strategia fiscal-bugetară.

Concomitent, Comisia Europeană a declanșat Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la țintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special. În practică acest lucru înseamnă că România va fi evaluată privind atingerea țintei EDP prin excluderea costurilor generate de COVID-19.

(N.R - Autoritățile române preferă metodologia cash în cazul deficitului bugetar, la fel ca și FMI, în timp ce Comisia Europeană pe cea bazată pe ESA. Diferența dintre cele două raportări: metodologia pe cash presupune o numărare a plăților făcute efectiv, iar deficitul calculat în baza sistemului conturilor europene cuprinde și plățile angajate, chiar dacă banii efectiv sunt dați la un alt termen).

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.