Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul de Lege privind transparența salarială și consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru o muncă egală sau o muncă de valoare egală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. MMFTSS menționează, în Expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ că principiul egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală reprezintă unul dintre fundamentele construcției europene, fiind consacrat încă din anul 1957 prin Tratatul de la Roma, iar în prezent este prevăzut expres la articolul 157 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). „Cu toate acestea, în pofida cadrului juridic existent și a progreselor înregistrate în ultimele decenii, diferențele de remunerare între femei și bărbați continuă să persiste la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre. Potrivit celor mai recente date disponibile, decalajul salarial de gen la nivelul Uniunii Europene a fost de aproximativ 12%, ceea ce înseamnă că femeile câștigă, în medie, cu 12% mai puțin pe oră decât bărbații. Această diferență se calculează pe baza veniturilor brute orare și reflectă un cumul de factori structurali, economici și sociali, care depășesc cazurile individuale de discriminare salarială directă. Menținerea acestui decalaj semnifică faptul că, în termeni simbolici, femeile din Uniunea Europeană muncesc anual echivalentul a peste șase săptămâni fără a fi remunerate, comparativ cu colegii lor bărbați. Diferențele de remunerare între femei și bărbați variază semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene, oscilând de la valori sub 5% în țări precum Luxemburg, Belgia, Italia, România sau Slovenia, până la peste 17% în state precum Ungaria, Germania, Austria sau Estonia. Totodată, un nivel redus al decalajului salarial într-un anumit stat membru nu reflectă în mod automat un grad mai ridicat de egalitate de gen pe piața muncii, întrucât acesta poate fi influențat de factori precum rata de ocupare a femeilor sau structura sectorială a economiei”, precizează inițiatorii, în Expunerea de motive.

Prezentul proiect de modificare legislativă vizează, între altele, următoarele:

▪ reglementarea unor definiții privind următorii termeni/sintagme: remunerație, nivel de remunerare, diferență de remunerare între femei și bărbați, nivel median de remunerare, diferență mediană de remunerare între femei și bărbați, muncă egală sau muncă de valoare egală, categorie de lucrători, structură pentru egalitate de remunerare etc.;

▪ reglementarea calității Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) de organism de monitorizare, prin care se asigură monitorizarea egalității de remunerare egală pentru o muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală între femei și bărbați;

▪ organizarea de către angajatori, la nivelul unității, a unei structuri pentru egalitate de remunerare prin care este asigurată eliminarea diferențelor de remunerare în funcție de sex, între lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare;

▪ obligația angajatorilor de a furniza candidaților la ocuparea unui loc de muncă informații cu privire la: nivelul de remunerare inițial sau intervalul aferent acesteia, stabilit, pe baza unor criterii obiective, neutre din punct de vedere al sexului, care urmează să fie atribuit pentru postul în cauză, precum și clauzele relevante ale contractului colectiv de muncă aplicabil la nivelul angajatorului, după caz;

▪ asigurarea de către angajatori a informațiilor în mod transparent cu privire la criteriile utilizate pentru stabilirea remunerației, nivelurile de remunerare și evoluția remunerației, precum și la grilele de salarizare, după caz;

▪ punerea la dispoziția angajatorilor și a partenerilor sociali, de către ANES, cu consultarea CNCD, în mod ușor accesibil, a instrumentelor/metodologiilor pentru stabilirea unor criterii obiective și neutre din punctul de vedere al sexului lucrătorului, care stau la baza evaluării unei situații comparabile în ceea ce privește valoarea muncii;

▪ elaborarea, de către ANES, cu consultarea CNCD, a unor instrumente suport, fundamentate pe analiza cauzelor diferenței de remunerare între femei și bărbați, precum și pe ghidurile și instrumentele analitice ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE);

▪ raportarea, de către angajatori, către ANES, a datelor privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați la nivelul organizației;

▪ asigurarea asistenței de specialitate de către ANES și punerea la dispoziția tuturor celor interesați a metodologiilor, suportului logistic și a altor tipuri de materiale informative;

▪ completarea actului normativ care reglementează atribuțiile CNCD, ca efect iminent al obligației de transpunere completă a Directivei (UE) 2024/1499, concretizată prin: • nuanțarea atribuției de prevenție prin intermediul unor mijloace adecvate pentru fiecare grup-țintă; • expunerea amplificată a mecanismului prin care CNCD oferă asistență de specialitate victimelor discriminării, care include informații privind legislația antidiscriminare și specificități referitoare la aplicarea acesteia; întinderea domeniilor de competență ale Consiliului; informații procedurale incidente a priori și a posteriori etapei soluționării sesizărilor; reguli de confidențialitate, respectiv, la nevoie, oportunitatea beneficierii de sprijin de specialitate din partea unor terțe organisme de profil; • calitatea procesuală civilă a CNCD de a iniția demersuri judiciare în vederea apărării interesului public, pentru înlăturarea stării de discriminare constatate definitiv; • stabilirea unei norme de regularitate în privința sesizărilor, de natura unei verificări preliminare de formă și conținut, în vederea identificării temeiului declanșării procedurii de soluționare, al cărei rezultat va fi, după caz, clasarea sau soluționarea pe fond a sesizării, în acord cu dispozițiile directivei transpuse, în felul acesta urmărindu-se atât eficientizarea și optimizarea activității CNCD, prin concentrarea resurselor umane și materiale, în mod special cu privire la sesizările al căror obiect concret prezumă în mod obiectiv temeiul declanșării unei ample derulări a procedurii administrativ-jurisdicționale a Consiliului, cât și gestionarea timpului și așteptărilor petenților, astfel încât aceștia să poată valorifica în timp util alternativele, ca urmare a răspunsului primit; • publicitatea Raportului anual de activitate al Consiliului; • elaborarea periodică a unor raportări, prin care să fie evidențiate priorități și eventuale recomandări privind situația egalității de tratament și a discriminării la nivel național; • întreruperea termenului de prescripție cu privire la acțiunea în răspundere delictuală civilă pentru prejudicii cauzate prin discriminare, ca urmare a sesizării în prealabil a CNCD, pentru a stabili o corespondență legislativă cu dispozițiile art. 13, teza finală, din prezentul proiect legislativ supus aprobării; • asigurarea resurselor umane, tehnice și financiare necesare pentru buna organizare și funcționare a CNCD, pe baza unor memorandumuri justificate, astfel cum impune Directiva (UE) 2024/1499.

„Principiul egalității de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală are un impact social semnificativ, contribuind în mod esențial la promovarea echității, justiției sociale și respectării drepturilor fundamentale ale omului. Acest principiu urmărește eliminarea discriminării salariale pe criteriul de sex și asigurarea unui tratament egal în cadrul relațiilor de muncă. Din perspectivă socială, aplicarea egalității de remunerare conduce la reducerea disparităților economice dintre femei și bărbați, diminuând riscul de sărăcie și excluziune socială, în special în rândul femeilor. Totodată, asigurarea unui venit egal pentru muncă de valoare egală favorizează independența economică a femeilor și consolidează poziția acestora în societate. La nivel cultural și social, acest principiu contribuie la schimbarea mentalităților tradiționale și la combaterea stereotipurilor de gen, promovând ideea conform căreia valoarea muncii este determinată de competențe, responsabilități și calificare, și nu de sexul persoanei care o prestează. În acest sens, egalitatea de remunerare reprezintă un instrument important pentru realizarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați pe piața muncii”, subliniază inițiatorii proiectului, în Expunerea de motive.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)