Motoarele creșterii economice: nu „ori-ori”, ci „și-și”

Motoarele creșterii economice: nu „ori-ori”, ci „și-și”

Numărul 9, 13-19 martie 2018  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Nimic mai firesc decât procesul de adâncire a dezbaterilor pe tema motoarelor creșterii economice. Suntem, cu toții, interesați, în cel mai înalt grad, ca produsul intern brut să sporească pe seama celor mai sănătoși, a celor mai dezirabili factori de natură economico-socială. Numai o asemenea evoluție garantează stabilitatea macroeconomică, o semnificativă consolidare a proceselor pozitive la nivel micro, cu efecte directe și indirecte asupra condițiilor de trai. Dintr-o astfel de perspectivă, tema investiții vs. consum are o importanță deosebită. Ea poate fi tratată mai aplicat deoarece acum dispunem de date pe întregul an 2017 în privința unui element esențial al procesului investițional.

În momentul în care, din capul locului (cum se spune) informația oficială, cea care poartă girul Institutului Național de Statistică (INS), constă în majorarea, în 2017, a investițiilor nete, față de anul 2016, cu 6,4%, confruntările teoretice capătă exact substanța faptică de natură a îndrepta discuțiile pe un făgaș fertil. Faptul că ritmul de creștere a investițiilor nete este apropiat de cel al sporului de produs intern brut indică, între altele, o evidentă echilibrare a contribuțiilor la creșterea economică a celor două motoare principale, investițiile și consumul. Nu este o situație ideală, dar nici nu se poate vorbi despre un derapaj major.

Ceea ce interesează în mod special privește premisele evoluției economiei în anul în curs și pe termen mediu. Investițiile nete din 2017 își vor produce efectele de substanță în viitorul apropiat și mai îndepărtat. În acest sens, ce factori pot fi anticipați? Răspunsul la această întrebare impune o analiză desfășurată pe elementele de structură. Profesioniștii contabili cunosc în detaliu rolul multiplicator al investițiilor nete, regăsite în valoarea adăugată din sectoarele care împing economia înainte în condiții favorabile. Se poate considera, deci, pe baza datelor INS, că avem de-a face cu un reviriment în materie de construcții, ramură care, în cea mai mare parte a anului precedent, a avut de suferit din foarte multe motive, nu în ultimul rând din pricina deficitului de forță de muncă, înalt și mediu calificată.

Tot în comparație cu anul 2016, s-a înregistrat, în 2017, un spor de 7,1 puncte procentuale la investițiile nete din domeniul construcțiilor. Este, de asemenea, interesant că 33,4% din totalul investițiilor nete au reprezentat alocările pentru industrie, în special pe seama modernizărilor tehnice și tehnologice. Sporul a fost, însă, modest față de anul de referință 2016, respectiv 0,3 puncte procentuale. De aici rezultă limpede că sunt necesare măsuri suplimentare de stimulare a procesului investițional în industrie. Numai astfel se vor asigura condiții și pentru un spor adecvat al productivității muncii.

Se cere remarcat că datele INS ne permit să cunoaștem și sectoarele industriale care au înregistrat cele mai mari sporuri de productivitate tocmai ca urmare a unui proces investițional semnificativ, atât în privința fondurilor alocate, cât și ca durată. Pe primele locuri se află, la acest indicator, prelucrarea țițeiului, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, extracția hidrocarburilor, sectoare ale industriei alimentare (tutun și băuturi), industria metalurgică. Pe locul al doilea se află un alt domeniu, și anume comerțul cu ridicata.

Analiza acestor date arată, din nou, cât se poate de convingător, că abordarea relației dintre investiții și consum nu este utilă, ci prezintă chiar dezavantaje certe dacă recurgem la formula „ori-ori”. Se impune să recurgem la formula „și-și”, mai ales datorită faptului că activitățile economice își au rațiunea lor, în ultimă instanță, în contribuțiile efective la îmbunătățirea componentelor esențiale ale calității vieții. Este de dorit să se obțină sporuri consistente ale consumului prin creșteri reale de productivitate a muncii, obiectiv posibil de atins mai ales printr-un proces investițional optim. În acest fel, se fructifică potențialul economiei românești, în ansamblul ei. Această opțiune este conținută în programele economice pe 2018 și la orizontul anului 2020. Esențial este să se acționeze consecvent pentru realizarea a ceea ce s-a stabilit, inclusiv prin votul Parlamentului, întrucât nu de programe bune ducem lipsă, ci de o determinare reală, puternică în conceperea și desfășurarea politicilor publice menite să transforme bunele intenții în fapte pe măsură.

(Copyright foto: violetkaipa / 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.