Băncile ar trebui să restructureze datoriile acelor companii care pot deveni solvabile în economia de după pandemie şi să faciliteze ieşirea ordonată a firmelor care probabil nu vor reuşi să supravieţuiască, a declarat, la un eveniment organizat de FMI şi BNR, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, citat de Agerpres. „Sunt de acord că (după pandemie, n.r.) vor apărea schimbări pe termen lung în structura economiei, deşi în acest moment ele sunt greu de estimat. Pot spune că este necesară o mai bună calibrare a politicilor, pentru a echilibra schimbările structurale, iar băncile ar trebui să pună în aplicare înţelegeri pentru restructurarea datoriilor acelor firme care pot deveni solvabile, iar simultan să faciliteze ieşirea ordonată a acelor firme care nu e probabil să reuşească în economia post-pandemică”, a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a apreciat că întârzierile în revenirea economiei vor pune şi mai multă presiune pe resursele publice. „Cum incertitudinile rămân foarte mari, întârzierile suplimentare în recuperarea economică vor pune şi mai multă presiune pe resursele publice şi vor complica negocierile în ceea ce priveşte alocarea acestora. Cu toate acestea, voi încheia într-o notă optimistă, spunând că sperăm într-o recuperare economică rapidă, iar noi continuăm să ne îndeplinim partea noastră în ceea ce priveşte combaterea efectelor pandemiei”, a spus el.

Mugur Isărescu a subliniat importanţa rolului politicilor privind lichiditatea şi solvabilitatea corporative în timpul pandemiei de Covid-19. Şeful băncii centrale a arătat, de asemenea, că o creştere a îndatorării companiilor ridică îngrijorări în ceea ce priveşte riscurile de solvabilitate şi perspectivele de investiţii. „Schemele de ajutor care au rolul păstrării locurilor de muncă, moratoriile pentru obligaţiile de plată, granturile şi garanţiile de credit pot fi eficiente în îmbunătăţirea nevoilor de lichiditate a companiilor, acest lucru fiind valabil chiar mai mult în economiile avansate decât în cele emergente. Cu toate acestea, mergând înainte, creşterea îndatorării ridică îngrijorări în ceea ce priveşte riscurile de solvabilitate şi perspectivele de investiţii. Este adevărat că, din perspectiva băncilor centrale, toate capitolele raportului sunt extrem de relevante. Personal, tot timpul urmăresc rapoartele de cercetare ale FMI pentru confirmări ale propriilor noastre scenarii, pentru puncte de vedere diferite asupra unor anumite subiecte, dar chiar şi pentru steguleţele roşii”, a susţinut Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, impactul final pe care pandemia l-a avut asupra economiei în anul 2020 încă nu a fost calculat. „Perspectiva Economică Regională 2020 pentru Europa oferă o analiză foarte necesară din punctul de vedere al FMI asupra oportunităţilor şi provocărilor pe care regiunea noastră le poate aştepta la finalul unui an foarte dificil de restricţii şi de dificultăţi sociale şi economice. Pentru 2020, FMI estimează - este încă o estimare - o scădere a PIB-ului real în Europa de 7%, cea mai mare scădere de după cel de Al Doilea Război Mondial. Mulţumită politicilor de răspuns extraordinare au fost evitate consecinţe chiar mai dramatice decât atât. Eu înţeleg că impactul maxim al pandemiei asupra companiilor în anul 2020 încă nu a fost calculat, dar acesta va fi făcut public odată cu trecerea timpului şi odată ce mai multe informaţii devin disponibile”, a mai spus Mugur Isărescu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)