Munca de acasă (work from home – WFH) a fost una dintre principalele lecţii ale acestei perioade, un experiment dificil, dar care a generat şi o serie de beneficii pentru angajaţi şi, mai ales, pentru companiile care au fost pregătite pentru această trecere, arată unul dintre dezvoltatorii de software de business din România, într-un comunicat, informează Agerpres. Aceasta, în condiţiile în care, potrivit datelor Eurostat citate în comunicat, în 2019, o pondere foarte mică din forţa de muncă din Uniunea Europeana (5,4%) era familiarizată cu telemunca.

„Înainte de COVID-19, o parte din companii erau reticente la ideea lucratului de la distanţă, temându-se de scăderea productivităţii sau de imposibilitatea de a controla calitatea activităţii angajaţilor. Trecerea foarte rapidă de la un mod de lucru la altul, făcută aproape peste noapte, a scos în evidenţă diferenţele dintre companiile care digitalizaseră deja o parte a activităţii lor şi cele care nu făcuseră acest pas”, a precizat Adrian Bodomoiu, director general al Wizrom Software. Potrivit companiei, perioada pandemiei a adus o perspectivă nouă asupra lucrului remote iar numeroşi angajaţi s-au declarat mai productivi pentru că au putut lucra fără întreruperi, în timp ce alţii au fost de părere că au căpătat mai mult timp pentru viaţa personală datorită faptului că nu au mai petrecut timp în trafic. Din punct de vedere economic, lucrul de la distanţă a generat şi beneficii financiare, de exemplu, reducerea spaţiului necesar pentru birouri şi a costurilor cu chiria şi întreţinerea, precizează sursa citată.

„După ce ne-am acomodat la noua situaţie, cu toţii ne-am pus întrebarea cât de mult ar trebui să menţinem această decizie – a lucrului remote. Foarte mulţi experţi susţin că WFH va fi mai des întâlnită în companiile din întreaga lume, inclusiv în România, cel mai probabil în condiţii hibride, care îmbină munca de la distanţă cu prezenţa fizică în birouri. Condiţia esenţială este ca organizaţiile să implementeze tool-urile tehnologice care să facă posibilă productivitatea angajaţilor remote, tool-uri precum soluţii de colaborare şi videoconferinţă şi programe ERP, de contabilitate şi de self-service HR disponibile de la distanţă (via web sau aplicaţii mobile)”, a adăugat Adrian Bodomoiu.

Pe de altă parte, digitalizarea forţată de coronavirus a determinat companiile tehnologice să lucreze la foc continuu, în ultimele luni. Numeroase organizaţii, din diverse industrii, s-au văzut nevoite să investească în soluţii IT pentru a-şi putea derula operaţiunile. Indiferent că a fost vorba despre echipamente, soluţii sau servicii IT, tehnologia a devenit suportul tuturor activităţilor din economie, în condiţiile în care restricţiile au impus digitalizarea muncii şi a comunicării.

„Am văzut, în această perioadă, multe magazine care şi-au îmbunătăţit prezenţa online sau chiar au creat-o de la zero ori restaurante care au profitat de aplicaţiile mobile de food delivery şi care au reuşit, astfel, să continue să genereze venituri. Soluţia variază de la caz la caz, dar cred că aceste luni ne-au reamintit nevoia de a fi deschişi către noi oportunităţi şi de a căuta noi moduri de a ne desfăşura activitatea, chiar dacă, la prima vedere, ni se par total diferite de ceea ce ştim şi am fost obişnuiţi până acum”, a mai spus Bodomoiu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)