Nevoia de coeziune tot mai puternică, pe măsura adâncirii decalajelor

Nevoia de coeziune tot mai puternică, pe măsura adâncirii decalajelor

Numărul 9, 10-16 martie 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Numeroși colegi, profesioniști contabili, în interviurile acordate publicației noastre, abordează o temă a cărei importanță este de domeniul evidenței: modalitățile prin care la nivel individual și la cel al filialelor CECCAR se acționează pentru diminuarea decalajelor față de zonele cele mai dezvoltate ale țării. Nimic mai firesc decât această preocupare care se manifestă începând cu entitățile economico-sociale și se generalizează în majoritatea județelor. Dacă luăm în considerare cele mai recente date statistice, constatăm că, înainte de toate, continuă să se înregistreze disparități teritoriale severe.

Primul reper, care face legătura organică dintre stările de fapt din România și cele de la nivelul Uniunii Europene, este produsul intern brut în profil teritorial. Dacă Bucureștiul se situează la cota de 144% față de media comunitară, Regiunea de dezvoltare Nord-Est abia dacă ajunge la 39%.

Sigur, procesele de accelerare a creșterii economice trebuie percepute și evaluate în mișcare, în dinamică. În perioada post-criză, economia românească a înregistrat unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere, însă la nivelul regiunilor de dezvoltare decalajele s-au adâncit. Dacă abordăm tema discrepanțelor până la nivel de județe va fi și mai evident că avem de-a face cu diferențe considerabile.

În acest context, un indicator expresiv îl constituie, cum bine se știe, volumul cifrei de afaceri sau, în limbajul curent, dimensiunile business-ului la nivel județean. Capitala a depășit cifra de afaceri de 570 miliarde de lei și a influențat decisiv și evoluțiile din județul Ilfov, care a ajuns la o cifră de afaceri de 80 miliarde de lei.

Un clasament la scară națională clarifică și ceea ce, uneori, percepția publică, inclusiv cea a analiștilor, a acreditat de mai mult timp, sedimentându-se o serie de veritabile mituri.

Bunăoară, nu județul Cluj se află pe podium după București și Ilfov, ci Timișul, cu o cifră de afaceri de peste 66 miliarde de lei. Dar Clujul se află și în urma județului Argeș, în care business-ul depășește, ca volum, 59 miliarde de lei. Nici Brașovul nu se află după Cluj, deoarece Constanța îl întrece prin atingerea unei cifre de afaceri de 50 miliarde lei, față de 47,6 miliarde lei. La polul opus, nu găsim un județ din regiunea Nord-Est, cum ne-am fi așteptat, ci Mehedinți, cu numai 2,9 miliarde de lei, față de Vaslui, cu 6,6 miliarde de lei.

Evident, decalajele nu se pot diminua decât prin imprimarea unui ritm de creștere mai accelerat în regiunile de dezvoltare și județele rămase în urmă. Din acest motiv, prezintă interes un anume fapt, consemnat în anul precedent. Cele mai înalte ritmuri de creștere au fost înregistrate în județul Neamț, cu șapte procente, precum și în Teleorman și Bacău, cu peste 6%. E drept, asemenea sporuri nu au determinat o reducere semnificativă a decalajelor, din moment ce județe mai dezvoltate cum sunt Clujul, Ilfovul, Bihorul au avut un spor de produs intern brut între cinci și șase procente. Cu alte cuvinte, decalajul s-a mărit în raport cu județe precum Ialomița, Olt, Tulcea cu ritmuri de creștere între două și trei procente.

Analizele nu se pot opri la simple constatări, ci presupun aprofundarea unor procese și fenomene în centrul cărora se află, incontestabil, alocările de resurse pentru investiții. În asemenea cazuri, se impune a lua în considerare și un nivel mai coborât, la scară administrativ-teritorială, respectiv municipii, orașe și chiar comune. Există, neîndoios, un anumit specific local în toate aceste entități, de la tradiții și resursele naturale până la cele de muncă, de la căile de comunicații până la starea de sănătate a populației și gradul de pregătire profesională și culturală. Nu numai investitorii străini, ci și cei autohtoni iau în calcul toate aceste elemente specifice și adoptă decizii în funcție de analizele, de rezultatele abordărilor la obiect, din care nu lipsesc, desigur, factori subiectivi, inclusiv receptivitatea autorităților locale față de exigențele celor care își asumă riscurile inerente procesului decizional în materie de investiții. Pentru a se înlătura cercul vicios care s-a format în timp, a devenit deosebit de presantă stabilirea de priorități, a unor secvențialități în sfera investițiilor publice, mai ales în infrastructură, astfel încât zonele rămase în urmă să fie tot mai atractive. Firește, investitorii privați operează cu instrumentele pieței libere, însă primul impuls a fost, de regulă, dat de politicile publice. La punctul de inflexiune cu sectorul privat se deschide realmente drumul spre un armonios și echilibrat progres economico-social pe întregul teritoriu al țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.