
Numărul elevilor și studenților a crescut în anul școlar 2021-2022 cu 1.200, la 3,495 milioane
Numărul 24, 22-28 iun. 2022 » Breviar statistic
♦ Raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic
Ȋn anul școlar/universitar 2021-2022, populația școlară din sistemul național de educație a fost 3,495 milioane elevi și studenți, în creștere cu 1.200 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), citate de Mediafax. Populația școlară a crescut comparativ cu anul școlar/universitar precedent ȋn învățământul antepreșcolar și preșcolar (+3,3%), respectiv ȋn învățământul primar și gimnazial (+1,3%).
Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2020-2021 a fost 476,6 mii elevi și studenți, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
În anul școlar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,1%, respectiv 15,4%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,3% au fost elevii și studenții de sex feminin și 72,8% elevii și studenții care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul primar și gimnazial, precum și învățământul antepreșcolar și preșcolar, sunt nivelurile care au înregistrat creșteri ale populației școlare (+20,5 mii elevi, respectiv +17,0 mii copii). În învățământul postliceal au fost înscriși 89,5 mii elevi, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,6%).
Învățământul liceal (-22,8 mii elevi), învățământul superior (-6,5 mii studenți), precum și învățământul profesional (-4,7 mii elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenți înscriși în anul școlar 2021-2022 față de cel anterior.
Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,5%) în unitățile școlare publice.
Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (49,5%).
Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procentaj (89,0%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2021-2022 au fost înscriși în învățământul superior 554,0 mii studenți, din care 55,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (24,6% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,4% din totalul studenților).
Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2021-2022 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%).
În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2021-2022 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598,4 mii persoane), respectiv București-Ilfov (532,7 mii persoane).
Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (câte 1,9% fiecare).
În învățământul superior, ponderea numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea București-Ilfov (33,1%).
În anul școlar/universitar 2021-2022, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 237,9 mii persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic.
În perioada analizată au absolvit 476,6 mii elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 251,1 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenților, 85,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârșitul anului școlar 2020-2021 au absolvit învățământul gimnazial 143,0 mii elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieților (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).
În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2020-2021 au absolvit 144,2 mii elevi, mai puțin cu 2,6% comparativ cu anul școlar anterior.
Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență (87,3%).
Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenților), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 134,8 mii absolvenți, din care 117,1 mii proveniți din promoția anului 2021 (86,9%). Au fost declarate reușite 97,1 mii persoane (72,0%), din care 91,1 mii persoane (77,8%) din promoția anului 2021.
Ȋn învățământul profesional au absolvit 24,7 mii elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.
Ȋn învățământul postliceal au absolvit 33,2 mii elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.
În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 131,5 mii studenți. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.
Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (26,9%), inginerie, prelucrare și construcții (17,7%), respectiv sănătate și asistență socială (11,2%).
Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învățământul liceal și profesional, 1,3% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.
În anul 2019, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,7%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Un veritabil boom al turismului cultural-artistic şi sportiv
„Bucharest Opera Festival”, încununarea unui centenar de remarcabile realizări muzicale
Sezonul cultural estival, oferte pentru toate preferinţele
BookFest 2022 – 5 zile de călătorie din România până în Ţara Soarelui-Răsare
Târgul European al Castelelor, între lupte de cavaleri şi spectacole de muzică modernă
Concursul internaţional „George Enescu”. Pe podium, înalta ţinută artistică şi virtuţile talentului
Cu privirea din prezent spre un trecut fondator. O expoziţie internaţională Leonardo da Vinci, la Buşteni
Un regal artistic sub prestigioasa emblemă a „Cununii Carpaţilor”