Opinia specialiștilor: instituțiile guvernamentale din România sunt vulnerabile la atacurile spionilor cibernetici
Telex » Știri
27 decembrie 2016
Spionajul cibernetic este un fenomen care va căpăta amploare anul viitor, România prezentând un risc mediu din acest punct de vedere, în condiţiile în care dispune de specialişti foarte buni, dar de bugete mici, iar vulnerabilităţile sunt prezente mai ales în zona instituţiilor guvernamentale, din cauza sistemelor informatice învechite, a declarat, pentru News.ro, Ştefan Tănase, senior security researcher în cadrul producătorului de soluţii de securitate cibernetică Kaspersky Lab. România are specialişti foarte buni în domeniul securităţii cibernetice, dar lipsa banilor face din instituţiile statului ţinte vulnerabile în faţa spionilor cibernetici, consideră Kaspersky. „Dacă din punctul de vedere al pregătirii specialiştilor stăm foarte bine, bugetele mici şi, în unele cazuri, interesul scăzut, ne fac vulnerabili în materie de soluţii hardware şi software, mai ales în cadrul instituţiilor guvernamentale. Lipsa update-urilor şi sistemele învechite sunt puncte slabe care pot fi exploatate de atacatori rău intenţionaţi”, a spus Tănase, pentru News.ro. Spionii cibernetici vor viza anul viitor mai ales telefoanele mobile, astfel că vor exista campanii întregii de atacuri îndreptate asupra acestor dispozitive, estimează Kaspersky.
Atacurile cibernetice au început, în acest an, să se concentreze tot mai mult pe dispozitivele mobile, considerate ca având o securitate mai slabă decât serverele şi laptopurile. Această tendinţă vine şi în contextul în care tot mai mulţi utilizatori folosesc telefoanele mobile pentru a face tranzacţii financiare şi pentru a trimite email-uri ce conţin informaţii importante. „Atacurile asupra dispozitivelor mobile continuă să crească, iar peste o treime dintre cele bancare s-au mutat pe mobil. În 2016, 36% dintre atacurile bancare au vizat dispozitivele cu Android, de aproape cinci ori mai mult decât în 2015 (de la 8%)”, a explicat Ştefan Tănase.
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou