Pensia medie lunară s-a majorat cu 0,4%, în trimestrul 2; numărul mediu de pensionari a ajuns la 4,971 milioane
Numărul 37, 18-24 sep. 2024 » Analize și sinteze
Pensia medie lunară, în România, a fost de 2.427 de lei, în trimestrul 2 din acest an, în creștere cu 0,4% față de trimestrul anterior, în timp ce numărul mediu de pensionari s-a situat la 4,971 milioane, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Conform statisticii oficiale, în intervalul aprilie - iunie 2024, pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns la 2.292 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și contribuții de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 50,4%, comparativ cu 52,4% în primele trei luni ale anului.
În comparație cu trimestrul 2 al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 7.000 de persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat s-a majorat cu 1.000 de persoane. În același timp, pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au sporit, de la un an la altul, cu 15,1% , respectiv cu 14,3%.
Datele INS relevă că, raportat la perioada ianuarie-martie 2024, în următoarele trei luni numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 6.000 de persoane, până la 4,971 milioane, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat s-a diminuat cu 3.000 de persoane.
Pensia medie lunară a ajuns, în perioada analizată, la 2.427 de lei, cu 0,4% mai mare față de trimestrul anterior.
La nivelul celui de-al doilea trimestru din 2024, pensionarii de asigurări sociale dețineau ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari, în timp ce pensionarii de asigurări sociale de stat reprezentau 92,5% în totalul celor de asigurări sociale.
Pe categorii de pensii, dintre pensionarii de asigurări sociale, numărul celor ieșiți la pensie pentru limită de vârstă a fost preponderent (80,2%), urmați de pensionarii cu pensii de urmaș (9,7%) și de pensionarii cu pensii de invaliditate (8%).
Totodată, în categoria pensionarilor de asigurări sociale, cele mai mici ponderi le-au avut cei cu pensii anticipate parțial (2%) și pensionarii cu pensii anticipate (0,1%).
Raportul dintre numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 la 10, cu variații semnificative în profil teritorial, de la numai patru pensionari la zece salariați în București și județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariați în județul Vaslui, respectiv 15 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 1.243 de lei (1.811 lei în județul Botoșani, 1.826 lei în județul Vrancea, 1.829 lei în județul Giurgiu, față de 3.054 lei în județul Hunedoara, 2.910 lei în București și 2.744 lei în județul Gorj).
Potrivit sursei citate, numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent - indemnizație socială), în trimestrul 2 din 2024, a fost de 1,140 milioane de persoane, dintre care: 1,039 milioane de persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (22,6% din totalul pensionarilor din această categorie), 96.600 de persoane din rândul pensionarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (65,2% din totalul acestora) și 3.700 de persoane din sistemul militar (1,7% din totalul acestei categorii).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național