PFA sau microîntreprindere în anul 2016?

PFA sau microîntreprindere în anul 2016?

Numărul 2, 5-11 aprilie 2016  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR
Conf. univ. dr. Radu Ciobanu

ABSTRACT

Certified Natural Person or Micro-Entity in 2016?

The new Fiscal Code, approved by Law no. 227/2015, which became effective on January 1, 2016, includes significant changes regarding the tax burden for persons wishing to establish a business and those who already have one. Contrary to 2015, when certified natural persons had a clear fiscal advantage, in 2016 other forms of organization will be more convenient from this perspective, the calculus showing that micro-entities will have a lower taxation than certified natural persons. As such, this article aims to present the advantages and disadvantages of a micro-entity in comparison to a certified natural persons.

Key terms: certified natural person, micro-entity, tax rate, contributions to the retirement fund, social security contribution

Noul Cod fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, aduce modifi­cări importante în ceea ce privește povara fiscală pen­tru persoanele care doresc să înceapă ori au deja o afacere. Spre deosebire de situația din anul 2015, când persoana fizică autorizată prezenta un avantaj fiscal clar, în anul 2016 alte forme de organizare vor fi mai convenabile din acest punct de vedere, calcu­lele arătând că microîntreprinderea va avea o ta­xare mai redusă decât PFA. Prin urmare, în acest articol dorim să prezentăm avantajele și dezavantajele unei microîntreprinderi în comparație cu o PFA.

În ceea ce privește microîntreprinderea, înce­pând cu anul 2016 plafonul până la care o persoană juridică se poate înregistra ca microîntreprindere a cres­cut de la 65.000 euro la 100.000 euro. Prin ur­ma­re, dacă în cursul unui an fiscal o microîntre­prin­dere va obține venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale va fi de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit de 16%, începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare din­tre aceste limite.

Mai mult decât atât, din 2016 este reglementat pentru microîntreprinderi un sistem de cote de impo­zitare diferențiate în funcție de numărul de salari­ați. Astfel, va fi aplicată o cotă de impozitare cuprinsă în­tre 1% și 3%, în funcție de existența angajaților și de numărul acestora, după cum urmează:
  • 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin doi salariați;
  • 2% pentru microîntreprinderile care au un singur salariat;
  • 3% pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat.

Totodată, pentru persoanele juridice române nou-înființate care au cel puțin un salariat și sunt con­stituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de parti­cipare la alte persoane juridice, cota de impozitare este de 1% pentru primele 24 de luni de la data în­re­gistrării. Mai mult, Normele metodologice de apli­care a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, apro­bate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, prevăd că mi­­croîntreprinderile nou-înființate începând cu 1 ia­nua­rie 2016 intră sub incidența dispozițiilor din pa­ragraful anterior. Deci, cu alte cuvinte, vorbim des­pre circumstanțe foarte prielnice pentru a înce­pe o afacere.

Există condiții clare și în ceea ce privește salari­ații din cadrul microîntreprinderilor. Astfel, pen­tru mi­croîntreprinderile care vor aplica cotele de impo­zi­­tare prevăzute pentru unul, respectiv doi salariați, în cazul în care raporturile de muncă cu aceștia în­ce­tează, condiția referitoare la numărul de salariați va fi considerată îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați noi salariați. Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract indivi­dual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003– Codul muncii, republicată, cu modifi­că­rile și com­ple­tările ulterioare. Totuși, condiția se consideră în­de­plinită și în cazul microîntreprin­de­rilor care:
  • au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial, dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echiva­len­tul unei norme întregi;
  • au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În ceea ce privește impozitarea PFA, Co­dul fis­cal aduce numeroase noutăți. Poate una din­tre cele mai importante modificări este aceea că o per­soa­nă fizică independentă care este și salariată va plă­ti contribuție la fondul de pensii (CAS), lucru care nu se întâmpla în 2015. Totuși, cota de contribuție obli­gatorie scade la nivelul contribuției individuale de 10,5%. Dacă PFA dorește, poate opta pentru cota in­tegrală de contribuție de asigurări sociale corespun­­zătoare condițiilor normale de muncă, de 26,3%. Totodată, s-a eliminat baza de calcul minimă la de­terminarea contribuției de sănătate, care era sala­riul minim brut pe țară.

Astfel, observăm că pentru PFA a fost rezervată o impozitare mai aspră decât pentru microîntreprin­dere. Practic, dacă punem cap la cap toate aceste in­formații, o PFA va avea de achitat în 2016:
  • 16% impozit pe venit, aplicat asupra venitu­lui realizat minus cheltuielile aferente activității;
  • 5,5% contribuția individuală de asigurări so­ciale de sănătate (CASS), care se plătește în conti­nua­re în anul 2016 și nu se plafonează, ci se calcu­lează la venit;
  • 10,5% contribuția individuală la fondul de pen­sii, noutate absolută, care se plătește plafonat su­perior la de cinci ori salariul mediu brut pe econo­mie, de-a lungul unui an (12 luni). Este important de menționat că salariul mediu brut pentru anul 2016, prevăzut de Legea nr. 340/2015 a bugetului asigură­­rilor sociale de stat pe anul 2016, este de 2.681 lei.

Astfel, per total vorbim de o impozitare de 32% pentru PFA. Mai mult decât atât, chiar dacă o PFA va plăti contribuția de 10,5% la fondul de pensii, ea nu va asigura decât o treime din stagiul de cotizare. Dacă PFA vrea să iasă la pensie, legiuitorul îi permite, op­­­țional, să plătească și contribuția angajatorului, de 15,8%. Astfel, prin intermediul noului formular 600 „Declarație privind îndeplinirea condițiilor de înca­drare în categoria persoanelor asigurate obli­gatoriu în sistemul public de pensii”, persoanele fizice auto­ri­zate vor pu­tea alege plata cotei integrale de 26,3% a contri­bu­ției la fondul de pensii. Odată exercitată, opțiunea de a plăti cota integrală nu va mai putea fi anulată în cursul anului respectiv, ci doar în anul următor.

Pentru mai multe detalii despre PFA și asigura­­rea în sistemul public de pensii, prezentăm în conti­nuare situațiile în care persoanele fi­­zice care reali­zea­ză venituri din activități indepen­dente trebuie să se asigure:
  • dacă venitul realizat în anul precedent, ră­mas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor efec­tuate în scopul desfășurării activității indepen­den­te, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de ac­tivitate din cursul anului, depășește 35% din câș­ti­gul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real;
  • dacă venitul lunar estimat depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribua­bililor care desfășoară activități impuse în sistem real și își încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impo­zitarea în sistem real;
  • dacă valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs des­fășoară activități impuse pe bază de norme de venit.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană fizică ce des­fă­șoară activități independente a realizat în anul 2015 un venit net lunar mai mare de 938 lei (35% x 2.681 lei (salariul mediu brut pe economie) = 938 lei/lună – baza impozabilă pentru calculul contribuției la asigurările sociale), se presupune că în anul 2016 intră în categoria asiguraților obligatoriu în siste­mul public de pensii, deci va declara și va plăti CAS. În același timp, dacă estimează că în anul 2016 va avea un venit net lunar mai mare de 938 lei, în 2016 va intra în categoria asiguraților obligatoriu în siste­mul public de pensii, deci, la fel ca în situația prece­dentă, va declara și va plăti CAS. Dacă PFA a rea­lizat în anul fiscal precedent venituri sub nivelul plafonu­lui minim de 938 lei, nu datorează plăți anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale și deci nu are nici obligația de declarare a acestora.

Pentru a exemplifica numeric, aplicând obliga­­toriu cota individuală de CAS de 10,5% la plafo­nul minim de 938 lei, rezultă 10,5% x 938 lei/lună = 98,49 lei/lună sau 98,49 lei/lună x 12 luni = 1.182 lei/an. Dacă PFA optează pentru plata cotei integrale de 26,3%, va datora ca plăți anticipate 26,3% x 938 lei/ lună = 247 lei/lună, iar pentru tot anul 2016 suma de 247 lei/lună x 12 luni = 2.964 lei. Plata se efectuează trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 in­clusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, deci până la 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie.

Exemplu

În cele ce urmează am realizat pentru anul 2016 o comparație între o microîntreprindere și o PFA din perspectiva impozitării și a venitului net rămas contribuabilului după achitarea tuturor impozitelor și contri­buțiilor. Am presupus un contribuabil care realizează anual venituri de 100.000 lei, având cheltuieli de 30.000 lei.

PFA care plătește cota obligatorie și PFA care plătește cota integrală a contribuției la fondul de pensii

PFA – asigurat care plătește cota obligatorie
Venituri100.000
Cheltuieli30.000
  
CAS (10,5%)7.350
CASS (5,5%)3.850
Impozit pe venit (16%)9.408
Total taxe20.608
Taxe lunare1.717
  
Venit rămas49.392
PFA – asigurat care plătește cota integrală
Venituri100.000
Cheltuieli30.000
  
CAS (26,3%)18.410
CASS (5,5%)3.850
Impozit pe venit (16%)7.638
Total taxe29.898
Taxe lunare2.492
  
Venit rămas40.102

 

Microîntreprindere fără salariați și microîntreprindere cu un salariat

Microîntreprindere fără salariați
Venituri100.000
Cheltuieli30.000
  
Impozit pe venitul microîntreprinderilor (3%)3.000
Impozit pe dividende (5%)3.350
CASS pe dividende (5,5%)3.685
Total taxe10.035
Taxe lunare836
 
 
 

 
  
Venit rămas59.965
Microîntreprindere cu un salariat
Venituri100.000
Cheltuieli30.000
  
Impozit pe venitul microîntreprinderilor (2%)2.000
Impozit pe dividende (5%)3.400
CASS pe dividende (5,5%)3.740
Total taxe9.140
Taxe lunare762
Angajat cu salariu minim pe economie – cost angajator (aproximativ 1.500 lei/lună)18.000
  
Venit rămas42.860
 

După cum se poate observa, în anul 2016, pen­tru o persoană care este antreprenor în­cepător sau care obține venituri independente, din punctul de ve­dere al presiunii fiscale microîntre­prin­­derea este mult mai avantajoasă. În exemplul de mai sus, în ca­zul microîntreprinderii nu am in­clus cheltuielile pe care aceasta le va avea cu un expert contabil pentru realizarea situațiilor financiare și a declarațiilor obli­gatorii, dar chiar și cu aceste chel­tuieli venitul rămas va fi superior celui al PFA. De ase­menea, am considerat că asociatul nu este și sa­lariat, astfel în­cât va fi nevoit ca pentru dividende să plătească și 5,5% CASS. Altfel spus, dacă asociatul este și sala­riat, indiferent de firma în care are acest statut, im­po­zi­tul pe dividende va fi de 5%. În anul 2016 sunt valabile condițiile de mai sus și pentru di­vidende­le aferente profitului anilor precedenți. Deci cine ho­tă­răște să încaseze dividende în acest an plătește 5% sau, dacă nu obține și alte venituri pen­tru care plă­tește CASS, 10,5% (5% + 5,5%). Din anul 2017, indiferent dacă asociații sau acționarii ob­țin și alte venituri pentru care plătesc CASS, impo­zitul pe di­vi­dende va fi de 5%, la care se va adău­ga 5,5% CASS.

În concluzie, putem spune că, matematic, în ca­zul unei microîntreprinderi impozitele au un cuan­tum mai redus. Avantajul PFA sau al profesiei inde­pen­­dente este însă că persoana în cauză poate dis­pune întotdeauna de venituri după ce le-a încasat. În schimb, în cazul microîntreprinderii patrimoniul unui asociat este total distinct de patrimoniul so­cietății, astfel încât veniturile realizate de societate ră­mân ale societății, iar persoana fizică, fie ea admi­nistrator sau asociat, nu are dreptul să dispună de fondurile acesteia decât pentru societate. Prin urma­­re, pentru ca o persoană să beneficieze, ca asociat, de veniturile realizate de societate, trebuie să aștepte cel puțin întocmirea primului bilanț contabil, pentru a încasa dividende.

BIBLIOGRAFIE

  1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016.
  2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­ficările și completările ulterioare.



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.