„Pledăm pentru o atitudine proactivă a IMM-urilor, pentru înființarea unui minister al antreprenoriatului, pentru promovarea intereselor întreprinzătorilor români”

„Pledăm pentru o atitudine proactivă a IMM-urilor, pentru înființarea unui minister al antreprenoriatului, pentru promovarea intereselor întreprinzătorilor români”

Numărul 16-17, 19 iulie - 1 august 2016  »  Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor

Interviu cu Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)

Alexandra Rizea: Reamintim cititorilor că dvs., cu prilejul alegerii în funcția de președinte al CNIPMMR, ați propus o strategie deosebit de interesantă, de atractivă, până la orizontul anului 2020, cu obiective ambițioase, dintre care amintim: 50.000 de firme membre, un milion de angajați în cadrul firmelor membre, cinci noi patronate de ramură reprezentative, o rețea Business Angels. Din acest motiv, prima întrebare vizează modul în care evaluați pașii făcuți în vederea îndeplinirii acestor obiective.

Florin Jianu: Așa cum am prevăzut și în Strategia 2016-2020 de dezvoltare a Consiliului, ne propunem, până la finalul acestui interval, să devenim organizația patronală cea mai puternică din sud-estul Europei. De pe acum reprezentăm peste 20.000 de firme, cu aproape 650.000 de angajați, cu o cifră de afaceri cumulată care are o pondere de 17% din totalul indicatorului la nivel național. În ultimele luni – și continuăm acest efort – am adus alături de noi o serie de alte patronate sau federații de ramură, precum Asociația Patronală a Agențiilor de Turism (ANAT), care ni s-a alăturat după 24 de ani în care nu a aderat la nicio confederație patronală...

Ceea ce constituie, neîndoios, o confirmare a prestigiului și ponderii pe care le are CNIPMMR.

Evident, iar exemplele nu se opresc aici. Mai menționez aderarea, la CNIPMMR, a Asociației Patronale a Oamenilor de Afaceri Spanioli din România și a Asociației Dealerilor de Piese Renault-Dacia. Vor urma alte patronate, despre care vom informa la timpul potrivit. Avem nevoie de tot mai mulți profesioniști din fiecare ramură de activitate și de o prezență cât mai semnificativă în toate zonele țării. Astfel, vocea noastră va fi mai articulată și mai profesionistă.

Cu alte cuvinte, este vorba despre o mai mare cuprindere sectorială și teritorială.

Desigur, iar în această ordine de idei menționez că, împreună cu secretarul general al CNIPMMR, am început o serie de vizite la federațiile noastre din teritoriu. Am fost la Iași și la Ploiești, în perioada imediat următoare vom fi la Arad, Craiova, Cluj-Napoca și în alte localități. Pentru toamnă ne-am propus să mergem la organizațiile din regiunea de dezvoltare Sud-Est. Vom avea și un eveniment privind ITI Delta Dunării (ITI – Investiții Teritoriale Integrate – n.r.). Ideea principală este aceea de a da un semnal puternic în ceea ce privește locul și rolul în creștere al organizațiilor noastre din teritoriu. În acest sens, am avut și vom avea întâlniri cu președinții consiliilor județene, cu prefecții, cu mass-media, cu oameni de afaceri. Am constatat că liderii locali sunt bucuroși să se întâlnească, la ei acasă, cu președintele unei confederații patronale de dimensiunea și importanța CNIPMMR. Ei își doresc activități mai numeroase și mai eficiente, sub semnul acțiunii unite a mișcării patronale. Este una dintre cerințele evidențiate de asemenea întâlniri. Bineînțeles, este nevoie și de o reprezentare corectă, precum și de echidistanță în relația cu instituțiile statului.

Vă rugăm, în continuare, să concretizați aspectele evocate, prin referiri la câteva dintre marile proiecte ale CNIPMMR, precum „România Creativă”, „Invest in Romania”, „Capitala Antreprenoriatului”, „România Educativă – adoptă o școală!”...

Voi începe cu menționarea unor obiective concretizate în ultimele luni. De exemplu, Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică un act normativ privind continuarea programului pe care l-am inițiat personal, când am deținut funcția de ministru, împreună cu ministrul de atunci, Eugen Teodorovici. Programul se numea inițial „România Start-Up”, iar continuarea lui, „România Start-Up Plus”. Ne bucură că, pe de o parte, se asigură continuitate, iar, pe de altă parte, este recunoscută nevoia de a crește numărul de noi firme, de susținere a huburilor, a incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri. Este un pas concret în direcția cea bună. Potrivit acestui program, o firmă start-up primește până la 40.000 euro (în programul inițial, suma era de 25.000 euro). Este, deci, lăudabil faptul că se continuă ceva ce s-a dovedit a fi foarte bun și de a upgrada inițiativa respectivă, de a-i aduce valoare adăugată. Proiectul „România Creativă”, de dezvoltare a antreprenoriatului și de înființare a unor noi întreprinderi non-agricole în zona urbană în industrii creative, sper să devină și el realitate în următoarea perioadă. În ceea ce privește „Invest in Romania”, așa cum îi spune și titlul, avem în vedere promovarea oportunităților de investiții la nivel regional, stimularea atragerii de noi investiții, promovarea la export a companiilor locale prin organizarea unei serii de evenimente specifice în regiunile istorice ale României. Astfel, vom avea, de exemplu, „Invest in Dobrogea”, „Invest in Moldova”, „Invest in Oltenia”, „Invest in Transilvania”. Prima manifestare din această serie se va desfășura fie în toamnă, fie în primăvara anului viitor. Ne-am dori să începem în toamnă, dar este vorba despre un eveniment major și este nevoie de timp pentru a-l „construi”, astfel încât să aibă efectele scontate, iar în această perioadă o mare parte dintre resursele noastre sunt canalizate spre lansarea Cartei Albe a IMM-urilor și spre Topul Național al Firmelor (care va avea loc în toamnă). Mi-aș mai dori, pentru perioada următoare, să avem un program național pentru învățământul profesional și tehnic, program intitulat „România profesională”, care vizează înființarea de școli profesionale private în fiecare județ al țării, în scopul asigurării necesarului de resurse umane calificate în domeniile deficitare. În același timp, am demarat, recent, la Iași un program bine primit de patronatele noastre, care are ca generic „Adoptă o școală!”. Se urmărește ca patronatele noastre să dezvolte parteneriate cu școli profesionale și tehnice, instituțiile de învățământ să trimită elevi în practică la firme, să identifice, astfel, cerințele de pe piața muncii; de asemenea, se dorește dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale elevilor. Sperăm să putem accesa și fonduri europene pentru derularea acestui program.

Dacă ar fi să identificăm elementul esențial din demersurile evocate de dvs., cred că cel mai potrivit ar fi să ne referim la caracterul primordial al promovării capitalului românesc. Ce mai preconizați că ar trebui întreprins pentru ca acest obiectiv să devină, treptat, o realitate palpabilă?

În primul rând, cred că discuțiile pe tema capitalului autohton și investitorilor străini încep să devină antagonice. Trebuie să avem mare grijă de modul în care susținem investitorii autohtoni și, în egală măsură, pe cei care vin din alte țări. Pentru investitorii autohtoni, eu aș dori un acces la finanțare mult mai facil, inclusiv prin crearea unei bănci de dezvoltare sau a unei bănci strict orientate către IMM-uri, care să asigure microcredite, creditarea mică... Încă de pe vremea când eram ministru am inițiat discuții în acest sens cu miniștrii de atunci, Eugen Teodorovici și Ioana Petrescu; discuțiile au ajuns destul de departe în legătură cu Eximbank, dar ulterior nu s-a avansat în direcția amintită. În egală măsură, consider că trebuie să „construim” o serie de alte instrumente, cum ar fi fonduri de finanțare asigurate din surse nerambursabile europene. Avem cel puțin cinci fonduri: unul în Programul Operațional Competitivitate, două în Programul Operațional Regional, unul în Programul Operațional Capital Uman, precum și fonduri din Planul Juncker. Așadar, accesul la finanțare este extrem de important, coroborat cu ceea ce am amintit legat de inițiativa „Invest in Romania”: creșterea capacității IMM-urilor românești de a face export, de a participa mai activ la schimbul mondial de bunuri și servicii. În acest sens, este absolut necesar sprijinul statului, deoarece IMM-urile nu au singure capacitatea de a concura pe piața externă.

În aceeași ordine de idei, respectiv sprijinul direct acordat întreprinzătorilor, vă rugăm să vă referiți și la incubatoarele/acceleratoarele de afaceri, mai ales că, nu demult, a fost adoptată legea aferentă, din inițiativa CNIPMMR și cu susținerea consistentă a acestuia.

Am scris personal textul acestei legi, urmărind să definim cât mai bine aceste structuri de sprijinire a afacerilor. Incubatoarele/acceleratoarele oferă o serie de facilități, cea mai importantă fiind aceea că nu se plătește impozit pe clădirea incubatorului/acceleratorului de afaceri. În plus, pentru aceste structuri, există o axă în Programul Operațional Regional. Cum se știe, legea a fost votată și promulgată. Potrivit actului normativ, incubatoarele/acceleratoarele de afaceri pot obține finanțări de până la 7 milioane de euro, beneficiarii fiind firme, organizații patronale, Camere de Comerț etc. De ce sunt importante incubatoarele de afaceri? Tocmai pentru că reprezintă o componentă a ceea ce înseamnă ecosistemul de afaceri. Trebuie, însă, să trag un semnal de alarmă în legătură cu faptul că, până la acest moment, Ministerul Economiei trebuia să elaboreze normele metodologice de aplicare a acestei legi, mai ales modalitatea în care un beneficiar poate avea un incubator de afaceri, modul în care primește titlul de incubator, durata de valabilitate a acestui titlu. Este necesar ca Ministerul Economiei să grăbească procedurile care să facă aplicabilă legea, deci să elaboreze aceste norme de aplicare, pentru că sunt deja multe inițiative de înființare a unor astfel de incubatoare.

A atras atenția Ghidul măsurilor economice pentru candidații la alegerile locale pe care CNIPMMR l-a propus în recenta campanie electorală, document care evidențiază, în esență, rolul pe care îl ocupă managementul localității în dezvoltarea economică locală și, implicit, la nivel național. Aveți semnale din partea unor autorități locale că propunerile formulate în ghid vor fi incluse în politicile pe care le vor promova?

Avem semnale foarte bune. Sunt numeroși aleși locali cu care ne-am întâlnit și care au preluat multe măsuri prevăzute în programul nostru. Am fost la Buzău, Constanța, Iași, Slatina, Slobozia și în alte locuri din țară. Am constatat pretutindeni un interes deosebit față de documentul nostru. Unii ne-au scris pe Facebook și prin e-mail. Nu ne vom opri aici. La începutul lunii septembrie vom lansa un program de guvernare al mediului de afaceri. Nu mai așteptăm promisiuni din partea partidelor politice în legătură cu economia, cu mediul de afaceri, ci preluăm noi inițiativa în această privință, cu programe, cu măsuri corespunzătoare. Așteptăm ca partidele politice să-și însușească măsurile propuse de noi în domeniul economic. În acest domeniu, ca în altele, de altfel, nu există mai multe Românii, nu există foarte multe opțiuni. Oamenii de afaceri știu foarte bine ce este nevoie pentru dezvoltarea sănătoasă a economiei și, prin urmare, expertiza noastră este esențială. În consecință, am decis să schimbăm tipul de abordare și de paradigmă prin care adoptam, până acum, poziții predominant reactive la ceea ce se întâmpla în mediul politic. Acum intenționăm – și vom acționa în acest sens – să lansăm noi înșine proiecte, teme de dezbatere și să primim reacțiile politicienilor la propunerile noastre concrete. Nu dorim ca, în continuare, în apropiata campanie electorală, spațiul public să fie dominat de mesaje politice insuficient de consistente, fără șansa de a avea o finalitate practică. Până la alegerile parlamentare trebuie să avem programul nostru, să ieșim public cu el, nu să spunem „să vedem ce ne propuneți voi”, ci „uitați ce vă propunem noi”.

Presupun că, în acest sens, intenționați să promovați și o serie de inițiative legislative...

Inițiativele noastre privesc, desigur, legislația, dar și administrația publică, ținând seama și de constrângerile bugetare. Prima măsură pe care o avem în vedere este înființarea unui minister al antreprenoriatului. Sunt convins că România are nevoie de acest tip de abordare, de creare a unui minister proactiv, în condițiile în care actualul minister al Economiei este unul preponderent reactiv, un minister de tip administrator. În prezent, acest minister are în subordine o serie de întreprinderi de stat, în marea lor majoritate neperformante. Nu este, cum mai remarcam, proactiv, o instituție care să promoveze politici publice, care să-și propună atingerea anumitor obiective corelate cu cerințele mediului de afaceri. Or, noi avem nevoie de o schimbare a paradigmei prin crearea unui minister antreprenorial, care să propună soluții realiste, coerente, incluse în ansamblul politicilor publice.

În ce măsură propunerile, inițiativele dvs. pot fi transpuse în practică din perspectiva dezvoltării și aprofundării conlucrării cu structurile profesionale? În această ordine de idei, mă refer în special la colaborarea dintre CNIPMMR și CECCAR.

Este o colaborare de înaltă ținută, de înalt nivel. Împreună cu dl președinte, prof. univ. dr. Robert Șova, și cu alți colegi din CECCAR colaborăm în conceperea și desfășurarea principalelor acțiuni ale CNIPMMR. Mă refer în special la Ziua Întreprinzătorului, la Carta Albă a IMM-urilor, la Topul Național al Firmelor, dar și la aspectele care vizează îmbunătățirea legislației, propuneri de noi acte normative, reacții la unele demersuri ale autorităților statului, în special la măsurile de tip fiscal din preconizatul program pe care îl vom lansa în septembrie. Eu îmi doresc, pentru perioada următoare – și am avut întâlniri, în acest sens, cu dl președinte Șova –, să intensificăm colaborarea celor două structuri, deoarece CECCAR reprezintă, de fapt, Corpul experților contabili ai întreprinderilor mici și mijlocii. Sunt contabilii întreprinzătorilor mici, ei, la rândul lor, fiind întreprinzători mici. Deci interesele noastre sunt comune. Dacă legislația este simplă, viața întreprinzătorilor este mai simplă, viața contabililor este, la rândul ei, mai simplă și acest obiectiv îl vizăm împreună. Așadar, cred că trebuie să colaborăm mai strâns. Eu i-aș invita pe colegii de la CECCAR alături de noi la ședințele de birou permanent, precum și la alte tipuri de evenimente de tip administrativ, pentru că noi avem nevoie de dânșii și dânșii au nevoie de noi.

Ați fost ales de curând vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor. Vă felicităm, odată cu exprimarea rugăminții de a vă referi la acțiunile pe care intenționați să le întreprindeți în vederea promovării intereselor IMM-urilor românești pe plan european.

La alegerile care au avut loc la Uniunea Europeană a IMM-urilor am susținut și voi susține în continuare punctele de vedere la care m-am referit. Pledez pentru imprimarea unui caracter mult mai activ al acestei organizații. Nu trebuie doar să reacționăm la ceea ce se întâmplă pe plan european, ci trebuie să preluăm noi inițiativa în ceea ce privește promovarea intereselor IMM-urilor, ale mediului de afaceri. În acest sens se poate vorbi și despre propunerea unui proiect european în domeniu. Uitați ce se întâmplă acum, în urma Brexitului și, în egală măsură, în legătură cu ansamblul proiectului european. În ceea ce ne privește, doresc să promovăm politici comunitare care să vină, în mai mare măsură, în întâmpinarea cerințelor întreprinzătorilor mici și mijlocii. Este limpede că dificultățile, provocările cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană includ necesitatea de a se stabili modalități care să favorizeze inițiativa privată, antreprenoriatul. Am în vedere adoptarea de recomandări și decizii care să vină mai mult în întâmpinarea cerințelor reale ale mediului de afaceri. Aceasta presupune și un tratament similar pentru întreprinzători, indiferent de țara de proveniență a acestora. În momentul de față, UE „vinde” multe lozinci. Se vorbește, de exemplu, despre o piață unică la nivel european, dar nu suntem o piață unică: fiecare stat membru are propriile reguli, chiar începând de la aspecte de bază, primare. De pildă, modalitatea în care se construiește o companie este diferită în fiecare dintre statele membre. Toată lumea se plânge că ar fi foarte dificil să se schimbe 27 de sisteme. De acord, dar cred că există soluții antreprenoriale la acest lucru. Nimeni nu ne împiedică să mai adăugăm o regulă, care să fie paneuropeană. Deci, pe lângă reglementările naționale în ceea ce privește crearea unei firme, să mai adăugăm una, care să fie similară în toate statele membre. De pildă: să existe un cont bancar european sau să avem – și acesta este visul meu – o singură modalitate de a face un contract de muncă. Adică principalele aspecte care vizează o firmă. Trebuie să avem o abordare unitară la nivel comunitar, dacă dorim o construcție europeană puternică, în primul rând din punct de vedere economic și social. Pe de altă parte, este nevoie să fim conștienți că, deși, evident, trebuie să prețuim în cel mai înalt grad libertățile asigurate de Uniunea Europeană, trebuie să mergem mai departe, să ne propunem noi obiective. Sunt numai câteva idei pe care le voi susține și în calitate de vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor, fără să uit nici măcar o clipă de interesele noastre, ale întreprinzătorilor mici și mijlocii din România, interese care – pe fond – sunt convergente cu cele ale tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Trebuie să ne „jucăm” rolul nostru la nivel regional, continental și global, să nu fim spectatori, ci participanți activi la elaborarea și adoptarea de decizii care ne privesc pe noi toți.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.