Politica de coeziune sprijină regiunile cu venituri mici
Numărul 13-14, 11-24 aprilie 2017 » Direct de la sursă
Într-un raport publicat la 11 aprilie a.c., referitor la regiunile din UE care sunt rămase în urmă în ceea ce privește creșterea sau bogăția, Comisia Europeană (CE) a identificat modalități clare de sprijinire a strategiilor de creștere regională, cu ajutorul fondurilor UE.
Raportul evaluează factorii care sprijină sau frânează competitivitatea acestor regiuni și motivele pentru care acestea nu au ajuns încă la nivelurile de creștere și venituri preconizate pentru UE. Și, mai important, raportul identifică nevoile în materie de investiții ale regiunilor, și anume capitalul uman, inovarea, calitatea instituțiilor, accesibilitatea sporită, precum și instrumentele disponibile în cadrul politicii de coeziune a UE care le-ar putea sprijini în viitor.
47 de regiuni din opt state membre, printre care și România, au fost studiate cu atenție și clasificate fie ca „regiuni cu creștere economică scăzută”, cu un PIB pe cap de locuitor de până la 90% din media UE, dar cu o lipsă persistentă a creșterii, fie ca „regiuni cu venituri mici”, în care PIB pe cap de locuitor este în creștere, dar este încă sub 50% din media UE. În aceste regiuni locuiesc 83 de milioane de locuitori, adică 1 din 6 rezidenți ai UE. Un grup este concentrat mai ales în sudul Europei, iar un al doilea este concentrat în est.
Nevoia de investiții în inovare, capital uman și conectivitate
Strategiile de specializare inteligentă pot contribui la îmbunătățirea capacităților de inovare ale regiunilor care au punctaje mici potrivit indicelui competitivității regionale și în situațiile în care nu există o interacțiune eficientă între mediul academic și mediul de afaceri local.
Ar trebui stimulate investițiile în capitalul uman și îmbunătățirea competențelor forței de muncă, prin intermediul formării profesionale și al învățării pe tot parcursul vieții, ambele putând fi sprijinite din fondurile politicii de coeziune. Se pot evita astfel deprecierea competențelor și nepotrivirile dintre oferta educațională și cererea de pe piața forței de muncă.
Sporirea atractivității unei regiuni pentru tinerele talente și pentru întreprinderi presupune, de asemenea, strângerea legăturilor dintre orașele din regiuni și marginile și zonele rurale ale acestora. Acest lucru va genera un efect sporit de propagare dinspre principalii poli economici, cu beneficii pentru întreaga regiune. Numeroase regiuni cu venituri mici se confruntă cu lacune semnificative în materie de infrastructură, motiv pentru care investițiile în rețelele de transport principale ar trebui să fie o prioritate.
Diminuarea costurilor legate de funcționarea IMM-urilor, una dintre priorități
Raportul oferă dovezi suplimentare potrivit cărora politicile de dezvoltare pot da cele mai bune rezultate doar într-un mediu propice investițiilor și doar dacă sunt puse în aplicare de administrații puternice, în mod transparent, responsabil și eficient.
Acest lucru este deosebit de relevant în cazul regiunilor cu creștere scăzută, care au demonstrat îmbunătățiri limitate ale capacității lor instituționale, care nu au putut să profite la maximum de intervențiile din cadrul politicii de coeziune și care, prin urmare, au crescut mai puțin și au fost mai expuse la efectele crizei economice.
Pentru ca impactul cheltuielilor UE, naționale și regionale să fie mai mare, ar trebui eliminate barierele orizontale și sectoriale care împiedică investițiile. Condițiile prealabile pentru succesul investițiilor din cadrul politicii de coeziune pot fi stimulente puternice pentru înlăturarea principalelor obstacole din calea investițiilor identificate în raport.
Prioritățile ar trebui să fie crearea unor medii de afaceri mai flexibile, cu mai puțină birocrație, mai puțin timp și costuri mai mici implicate în înființarea de noi întreprinderi și în funcționarea IMM-urilor, creșterea eficienței, a transparenței și a responsabilității administrațiilor și serviciilor publice și modernizarea achizițiilor publice cu ajutorul procedurilor digitale.
Sub egida UNESCO, valorile culturii românești se bucură în lume de o tot mai largă recunoaștere
Capodopere ale lui Picasso și Dali strălucesc pe firmamentul cultural românesc
Radiodifuziunea Română la a 95-a aniversare; un serviciu public pentru milioane de ascultători
Un Barometru „oglindă” al dinamicii consumului cultural
Bani pentru cultură, generatori de valoare adăugată la scară locală și națională
Săptămâna Teatrului Tânăr, o probă de „anduranță” a tradiției și inovației artistice
KINOdiseea de la București, o „călătorie” fascinantă în lumea filmului
Festivalul „George Enescu”, un brand național consacrat absolut la scară mondială