Dacă ar fi să judecăm lucrurile prin prisma actualelor dezbateri publice privind starea de fapt și perspectivele economiei noastre naționale, va deveni evident că în efortul analitic și în cel menit să redreseze situația s-au antrenat, în proporții fără precedent, prin amploare, nivel de expertiză și angajare civică autoritățile publice, patronatele, sindicatele, entitățile de cercetare științifică, precum și simplii cetățeni participanți la sondajele de opinie, la investigațiile din mass-media.

La o privire mai atentă apare extrem de dificil de identificat în această imensitate de interese, de diverse puncte de vedere, zonele consensuale, însă este tot mai limpede că avem de-a face cu o autentică preocupare generală ca actualele evoluții să atingă, cât mai repede, acel punct de inflexiune care determină preponderența cursului spre mai bine.

O dovadă concludentă constă în ridicarea gradului de încredere în economie, pe baza măsurătorilor lunare efectuate de CFA România. E drept, s-a îmbunătățit partea componentă care vizează anticipările pe următoarele 12 luni, dar s-a diminuat cea care privește condițiile curente. Prima consemnează o creștere de 8 puncte (s-a ajuns pe total la 35 de puncte), iar a doua s-a micșorat cu 2,2 puncte (ceea ce a dus, pe total, la înregistrarea a 37,5 puncte).

Specialiștii în domeniu apreciază că aceste evoluții reflectă, înainte de toate, încrederea în posibilitățile generate de potențialul nostru economic, potrivit cărora chiar modestele rezultate în materie de creștere economică în primul semestru din 2025 indică menținerea și, în unele cazuri, consolidarea rezilienței în special la șocurile externe. Recentele date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în perioada ianuarie – iunie 2025 produsul intern brut (PIB) a crescut cu numai 0,3% (în serie brută) și cu 1,4% (în serie ajustată sezonier). S-a ajuns la aceste dinamici inclusiv prin operarea unor revizuiri ale referențialului reprezentat de primul semestru din 2024, ceea ce a provocat unele dispute referitoare la veridicitatea celor comunicate. Dar, chiar și așa, nimeni nu pune la îndoială capacitatea economiei noastre naționale de a se menține „pe linia de plutire“, prin ceea ce are mai consistent ca substanță productivă, adică avantaje comparative și competitive. Esențial este ca măsurile adoptate atât la nivel micro, cât și la scară națională, să fie destinate prioritar unei reale relansări a întregii economii.

Detaliile referitoare la resursele și utilizările PIB vor fi publicate de INS la 2 septembrie a.c., însă și informațiile oficiale care privesc primele cinci luni ale anului în curs confirmă existența unor domenii cu sporuri semnificative de valoare adăugată. În zona resurselor, construcțiile au înregistrat un spor de 5,5%, iar în cea a utilizărilor, consumul populației s-a majorat cu 2,6%. Pe acest fond, au reținut atenția declarațiile, de asemenea, oficiale care precizează că „pachetul 3 de măsuri“ promovat de Guvern include direcții de acțiune îndreptate spre relansarea economiei. În acest sens sunt menționate, în special, mai buna accesare a fondurilor europene nerambursabile și unele stimulente mai puternice pentru investiții în sectoarele-cheie ale economiei. De aici, șansele reale de evitare a recesiunii.

Informațiile furnizate privind „pachetul 3“ se rezumă, deocamdată, la cele două direcții de acțiune. Cu siguranță, se au în vedere și alte obiective prioritare în siajul obiectivului major reprezentat de relansarea economiei. O serie de propuneri ale participanților la dialogul social pot și trebuie luate în seamă la definitivarea „pachetului 3“.

Sunt date și fapte care pledează convingător în favoarea adoptării – la toate nivelurile decizionale și din toate domeniile – a unei atitudini proactive, ofensive, deoarece propria activitate a operatorilor economici confirmă și reconfirmă că atunci când nu este loc pentru fatalism are negreșit câștig de cauză realismul. Adică, este indicat exact ceea ce avem nevoie, acum, mai mult ca oricând. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)