Proiectul de Cloud guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici ce pot contribui atât la livrarea de echipamente hardware și software, cât și la dezvoltarea de aplicații noi, a declarat, într-o conferință de specialitate, Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), citat de Agerpres. „Referitor la proiectul de Cloud guvernamental, vreau să punctez că este doar o componentă a unui cloud computing la nivel românesc. Ordonanța de Cloud guvernamental supusă dezbaterii publice în luna martie a trasat doar responsabilități și atribuții instituționale, nu o soluție de cloud. Soluția de cloud a rezultat ca urmare a unei alte etape de muncă asiduă tot cu colegii noștri, pentru că în lipsa unei consultanțe de specialitate și a unei asumări, tot noi ne-am asumat o soluție de tip hibrid într-un cloud privat. Cloud-ul guvernamental este un cloud privat, în centrele de date ale STS, dar și cu soluții hibride, deschise pentru a ne interconecta cu alte centre de date, alte soluții de cloud care pot fi dezvoltate. Acest Cloud guvernamental, cum este prevăzut și proiectat în PNRR, cu cele patru centre de date care urmează a se interconecta cu alte centre de date: sistemul informatic al ONRC, sistemele informatice ale Ministerului de Interne, centrele de date ale altor instituții importante - Ministerul de Finanțe prin ANAF. Ideea e de a transfera date între sisteme. Din punctul nostru de vedere, arhitectura de cloud este una deschisă operatorilor economici, care nu vor fi înlăturați de a participa atât la livrarea de echipamente hardware, software, cât și la dezvoltarea de aplicații noi sau migrarea acelor sisteme ce necesită o transformare digitală”, a explicat Dragoș Cristian Vlad.

Președintele ADR a menționat, totodată, că, deși România a beneficiat de finanțări europene începând din anul 2007, până în prezent transformarea digitală „s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular”.

„În contextul unor oportunități, România nu mai are voie să piardă startul. Oportunitatea apărută din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.), de a se realiza un nucleu de infrastructură în jurul cloudului guvernamental, este o ocazie pe care România nu a avut-o până acum. Deși au fost finanțări europene din 2007 până în prezent transformarea digitală s-a făcut oarecum la nivel de proiecte, insular. Nu în garsonieră, dar în mod insular s-au realizat. Aceste sisteme trebuie să vorbească între ele. Cum noi comunicăm, și sistemele informatice trebuie să facă schimb de date. Fără stabilirea unor reguli de interoperabilitate, fără stabilirea unui cadru legal în acest sens nu se putea realiza Cloud-ul guvernamental. Din ianuarie am contribuit și eu la inițiativa Ministerului Cercetării și la alte inițiative începute pe legislația datelor deschise, ce reprezintă un alt output al datelor din sistemele informatice. Legea interoperabilității va avea un impact direct asupra societății noastre, în scopul de transformare digitală”, a afirmat Dragoș Cristian Vlad.

Proiectul Ordonanței de Urgență privind operaționalizarea cloud-ului guvernamental a fost publicat în transparență decizională la data de 17 martie 2022. Reprezentanții ADR au subliniat, la momentul respectiv, faptul că implementarea cloud-ului guvernamental va aduce beneficii concrete și pentru activitatea administrativă, respectiv: va asigura interoperabilitatea sistemelor publice; va reduce birocrația, prin eliminarea proceselor administrative redundante sau perimate; va asigura o mai bună colaborare și o partajare rapidă a informațiilor între toate instituțiile guvernamentale; va eficientiza costurile - instituțiile publice nu vor mai fi nevoite să asigure mentenanța pentru echipamentele hardware și software.

De asemenea, prin cloud-ul guvernamental, antreprenorul va putea găsi într-un singur loc toate serviciile publice electronice, precum și toate avizele și autorizațiile care îi sunt necesare, integrate cu platforma care procesează plățile pentru aceste servicii (Ghișeul.ro), cu platforma de autentificare a identității digitale (PSCID) și cu platforma de gestionare electronică a achizițiilor publice (SEAP) - Ghișeul.ro, SEAP și PSCID sunt platforme informatice administrate de ADR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)