Președintele Băncii Naționale a Elveției (SNB) a declarat că criptomonedele nu îndeplinesc standardele instituției de monedă de rezervă, respingând solicitările promotorilor cripto de a deține bitcoin ca instrument de acoperire împotriva riscurilor în creștere cu care se confruntă economia mondială, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Promotorii criptomonedelor sporesc presiunile asupra SNB să cumpere bitcoin, argumentând că turbulențele economice provocate de taxele vamale americane fac mai importantă diversificarea rezervelor băncii centrale.

Ei au lansat o campanie pentru un referendum în vederea modificării Constituției Elveției și pentru a cere SNB să dețină bitcoin în rezervele sale, alături de aur. Totuși, președintele SNB, Martin Schlegel, a respins ideea la întâlnirea acționarilor instituției. „Criptomoneda nu poate îndeplini complet cerințele pentru rezervele noastre valutare”, a declarat Schlegel.

Lichiditatea de pe piață este unul dintre motivele de îngrijorare, a explicat el, deoarece Banca Centrală trebuie tot timpul să poată achiziționa și să vândă valută.

În mod obișnuit, criptomonedele au fluctuații „extrem de ridicate” ale valorii, sporind dubiile privind capacitatea lor de a menține valoarea rezervelor valutare ale SNB, a adăugat Schlegel.

Declarațiile sale vin după ce Luzius Meisser - fondatorul Inițiativei Bitcoin, care face presiuni pentru referendum - a declarat la întâlnire că bitcoin este „un activ special” și o alternativă valoroasă la obligațiunile guvernamentale tradiționale.

Anul acesta, guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, anunțase că vrea să investească miliarde de euro din rezervele țării în bitcoin, o decizie revoluționară prin care CNB ar putea deveni prima bancă centrală occidentală care deține active cripto. Banca Cehiei a demarat o analiză în vederea extinderii claselor de active pe care le deține în portofoliul său de rezerve.

Comentariile lui Michl au făcut valuri în comunitatea financiară, pentru că băncile centrale au evitat criptomonedele, care inițial au fost create ca o alternativă la sistemul monetar oficial.

În ultimii ani, Banca Cehiei și-a diversificat deținerile, în condițiile în care rezervele sale se ridică la 142,8 miliarde de euro, aproximativ 45% din PIB.

Și președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a respins sugestia formulată de guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei, Ales Michl, privind includerea bitcoin în rezervele valutare ale Cehiei.

Chiar dacă Cehia nu a făcut trecerea la moneda euro, ea este una dintre țările membre ale Uniunii Europene și în consecință guvernatorul Băncii Naționale a Cehiei este prezent în Consiliul general al BCE, care este prezidat de Lagarde și consiliază statele membre cu privire la politica financiară.

Întrebată despre includerea bitcoin în rezervele valutare, Lagarde, care a precizat că a vorbit cu Michl, a reafirmat că nu există un loc pentru criptomonede într-o bancă centrală europeană. „Sunt încrezătoare că bitcoin nu va intra în rezervele niciunei bănci centrale din Consiliul general”, a declarat Lagarde în conferința de presă de la finalul reuniunii de politică monetară.

Banca Națională a Poloniei a anunțat recent că nu intenționează să investească în criptomonede, „o clasă de active cu riscuri foarte mari”. Banca Națională a României a anunțat și ea că nu intenționează să includă, în niciun fel, criptomonede în rezervele sale.

Lagarde a spus că discutat cu Michl după comentariile sale și au convenit că rezervele unei bănci centrale trebuie să fie „lichide, sigure și la adăpost”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)