Președintele Iohannis a semnat decretul pentru numirea Guvernului

Președintele Iohannis a semnat decretul pentru numirea Guvernului

Telex » Știri 25 noiembrie, 14:44  

După obținerea, în Parlament, a 318 voturi pentru (126 contra), președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru numirea Guvernului condus de premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Cabinetul are următoarea componență:

prim-ministru - Nicolae Ciucă;
vicepremier, ministrul Transporturilor și Infrastructurii - Sorin Grindeanu;
vicepremier - Kelemen Hunor;
ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Cseke Attila;
ministrul Finanțelor - Adrian Câciu;
ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene - Dan Vîlceanu;
ministrul Economiei - Florin Spătaru;
ministrul Antreprenoriatului și Turismului - Constantin-Daniel Cadariu;
ministrul Energiei - Virgil Popescu;
ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Adrian Chesnoiu;
ministrul Sănătății - Alexandru Rafila;
ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor - Tanczos Barna;
ministrul Educației - Sorin Cîmpeanu;
ministrul Muncii și Solidarității Sociale - Marius Budăi;
ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse - Gabriela Firea;
ministrul Culturii - Lucian Romașcanu;
ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării - Florin Roman;
ministrul Sportului - Eduard Novak;
ministrul Justiției - Cătălin Predoiu;
ministrul Afacerilor Interne - Lucian Bode;
ministrul Apărării Naționale - Vasile Dîncu;
ministrul de Externe - Bogdan Aurescu.

Programul de guvernare conține prevederi importante, între care:

♦ Salariul minim crește la 2.550 de lei brut din 1 ianuarie

Programul de guvernare prevede creșterea salariului minim brut la valoarea de 2.550 de lei de la 1 ianuarie 2022. Documentul menționează și limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maximum 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim. De asemenea, programul de guvernare prevede negocieri cu sindicatele și patronatele în vederea stabilirii unui mecanism predictibil de creștere a salariului minim pe economie.

În ceea ce privește alocațiile pentru copii, documentul prevede continuarea implementării etapelor de creștere a sumelor începând cu 1 ianuarie 2022, astfel: alocațiile pentru copii cu vârste între 0-2 ani și handicap vor crește la 600 de lei, iar alocația pentru copiii de peste 2 ani va crește la 243 de lei. 

♦ Majorarea punctului de pensie la 1.586 de lei de la 1 ianuarie

Programul de guvernare prevede majorarea punctului de pensie la 1.586 de lei, de la 1 ianuarie 2022. Totodată, documentul prevede creșterea indemnizației sociale minime de la 800 lei la 1000 lei, de la 1 ianuarie 2022, și implementarea unor măsuri pentru susținerea pensionarilor cu venituri reduse pentru ca aceștia să poată depăși perioada de iarnă a anului 2022, potrivit Agerpres. Referitor la recalcularea pensiilor, în programul de guvernare se precizează că „vor fi consolidate în continuare abilitățile de management la nivelul conducerii caselor de pensii, prin fixarea unor indicatori clari de performanță pentru toate casele de pensii. De asemenea, va crește nivelul de informare a pensionarilor și accesul acestora la dosarele de pensii în format digital, ca parte a programului de furnizare a serviciilor destinate pensionarilor indiferent de locul de reședință”.

În ceea ce privește răspunsul la așteptările de prelungire a vieții active și de creștere a cuantumului pensiei, în document se mai menționează că „este în curs de adoptare cadrul legal care să permită opțiunea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de pensionare să rămână active după vârsta legală de pensionare”.

♦ Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare, printre obiective în domeniul agriculturii

Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești sunt printre obiectivele din domeniul Agriculturii incluse în Programul de guvernare, pentru perioada 2021 – 2024. „În prezent, România importă o mare parte din produsele agroalimentare de consum, în timp ce exportă materii prime și produse agroalimentare cu valoare adăugată mică. Industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producție. Este necesară sprijinirea acelor produse agroalimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu cererea actuală a pieței și potențialul existent, prin măsuri concrete ce vizează procesarea și stocarea”, se arată în document.

Astfel, vor fi susținute investițiile în colectarea, depozitarea, stocarea, procesarea și comercializarea produselor agroalimentare și îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit și asigurarea consumului intern de produse agroalimentare și prin majorarea nivelului rezervei de stat.

De asemenea, se dorește reorganizarea, operaționalizarea și asigurarea funcționalității Casei Române de Comerț Agroalimentar - UNIREA și măsuri active în vederea asigurării independenței proteice.

Un alt obiectiv inclus în programul de guvernare vizează dezvoltarea piețelor locale, susținerea cooperării între producători și unitățile administrativ-teritoriale (consilii locale, școli, agenți economici) în vederea dezvoltării piețelor locale și valorificării directe a producției, astfel încât să se faciliteze crearea lanțurilor de desfacere și stimularea obținerii unor produse pentru procesele tehnologice care contribuie la reducerea amprentei de carbon.

Pentru promovarea produselor locale românești se are în vedere îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, operaționalizarea Agenției de Calitate și Marketing a Produselor Agroalimentare și elaborarea unor strategii de stimulare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare românești.

Potrivit documentului, vor fi încurajate programele de investiții din zona montană, care vizează înființarea centrelor de colectare lapte, de sacrificare a animalelor, de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, pentru înființare a stânelor montane și a centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure și a plantelor medicinale.

♦ Deducere de taxe de 1.000 de lei pe lună pentru companiile care angajează tineri sub 25 de ani

Programul de guvernare prevede instituirea unei sume de 1.000 de lei pe lună deductibilă din valoarea impozitelor care să fie acordată companiilor care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Astfel, la secțiunea „Politici active de ocupare și stimulare a muncii” din măsurile avute în vedere pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale se menționează: „Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajați. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani”.

Totodată, programul de guvernare include instituirea unei sume de 750 lei pe lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 65 de ani. „Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă după tinerii sub 24 de ani”, se precizează în documentul citat.

♦ Elaborarea unei Strategii de comerț exterior și reconfigurarea rețelei de reprezentare economică externă, obiective pentru intervalul 2021-2024

Obiectivele în domeniul comerțului exterior pentru perioada 2021-2024 vizează elaborarea unei strategii de comerț exterior și eficientizarea activității de promovare, precum și reconfigurarea rețelei de reprezentare economică externă, în concordanță cu obiectivele de politică comercială ale Uniunii Europene, conform Programului de guvernare al noii coaliții, pentru perioada 2021 - 2024. Potrivit documentului, strategia de comerț exterior trebuie însoțită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacității de producție internă și relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiții străine în România (investitori din SUA, State Membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore).

Printre programele pentru susținerea comerțului exterior avute în vedere de Coaliția de guvernare se numără PPE (Programul pentru promovare la export), în cazul căruia va fi modificată legislația aferentă, astfel încât să fie eligibilă pentru finanțare nu doar participarea în format clasic, ci și participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente și să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor și vor fi digitalizate procesele administrative ale programului, astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar și, ulterior, în procesul de decontare.

În ceea ce privește PINT (Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români), începând de anul următor vor fi acceptați beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale și va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare post-aplicare și mărirea bugetului pentru a putea finanța un număr mai mare de beneficiari.

Alt program avut în vedere este PCER (Programul pentru cooperare româno-elvețian), în cadrul căruia vor fi demarate proiecte care au menirea de a continua și de a asigura sustenabilitatea Centrelor de Export înființate anterior în cadrul programului, precum și de replicare a experienței acumulate prin înființarea de centre noi și în alte regiuni ale țării. Între aceste proiecte se numără: Programul de instruire și certificare a exportatorilor în vederea însușirii cunoștințelor necesare pentru accesul la piețe, Proiectul pentru realizarea unei rețele naționale de centre de afaceri pentru export, un instrument de sprijin pentru exportatori și Proiectul creșterea competitivității la export a mediului de afaceri, care răspund nevoilor de dezvoltare instituțională a rețelei de sprijin pentru exportatorii români, precum și nevoilor de creștere a competitivității la export a firmelor românești.

„În ansamblu, PCER vizează reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, fiind implementat în România în baza Hotărârii Guvernului nr.1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian, având un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare”, se menționează în document.

Programul pentru investițiile mari în vederea stimulării capacității de export va prevedea granturi pentru finanțarea investițiilor în companiile de export care antrenează un număr mare de furnizori locali, în lanțul de producție, împrumuturi preferențiale pentru capital de lucru, cu subvenționarea 50% a ratei dobânzii. Criterii prioritare vor fi crearea de locuri de muncă, plata la zi a taxelor și impozitelor și transfer tehnologic. Domenii prioritare sunt: activitate de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; mașini și echipamente; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie.

Alte două programe menționate sunt Start UP Nation ediția a III-a, cu finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă, și Programul Start Up Diaspora Next Gen, pentru susținerea cetățenilor români din diaspora care doresc să revină în țară și să deschidă o afacere cu finanțare FSE+.

Pentru echilibrarea balanței comerciale a României, programul de guvernare prevede și alte măsuri, precum: relansarea activității de comerț exterior, în contextul crizei generate de pandemia Covid-19; creșterea și diversificarea exporturilor românești într-un ritm mai ridicat și reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată; consolidarea dialogului instituțional și a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic; consolidarea exporturilor pe piețele tradiționale; diversificarea destinațiilor de export; diminuarea deficitului comercial; eficientizarea activității de promovare a exporturilor și atragerea de investiții străine; operaționalizarea și eficientizarea Portalului de comerț; crearea unei platforme interactive de postare a oportunităților de afaceri și înglobarea unei baze de date a producătorilor și exportatorilor români.

♦ Pachete de stimulare pentru IMM-uri

Programul de guvernare are în vedre o serie de pachete destinate IMM-urilor, pentru stimulare economică. Astfel, potrivit Agerpres, un prim pachet urmărește stimularea producției interne și a lanțurilor de aprovizionare „Fabricat în România”. Acesta include un program pentru companiile implicate în realizarea de bunuri intermediare, cu granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producție intermediară sau procesare în vederea susținerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării și marketingului și garanții de până la un milion de euro/companie pentru susținerea investițiilor în diversificarea ofertei și consolidarea cotelor de piață.

Pachetul de stimulare economică pentru IMM include programul IMM Prod, cu garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, Fondul de Garantare a Creditelor Rurale, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții, program Rural INVEST, cu garanții guvernamentale de până la 100% acordate, prin FNGCIMM, Fondul Român de Contragarantare și FGCR, companiilor care își localizează producția în mediul rural și urban-mic, programul IMMProd, cu garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții, programul Garant Construct, cu garanții guvernamentale acordate companiilor din Construcții, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor, și programul Start-Up pentru studenți, cu finanțarea incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companiicare activează pe piața locală). Aceste prevede granturi de 100.000 euro, punctaj prioritar având afacerile dezvoltate în domeniul de specializare.

Pachetul de stimulare economică Innovation prevede Schema de ajutor de stat „INNOVATION”, cu deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România, Granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM), între 50.000 și 200.000 euro pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 milion de euro pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP) și Schema de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale, pentru sprijinirea transferului de tehnologie. Punctaj suplimentar vor primi industriile exportatoare, nepoluante.

Pachetul de stimulare Economică „Romania Tech Nation”, vine cu Programul România Tech Nation, o schemă de ajutor de stat pentru susținerea înființării de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare județ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up, fiind necesară includerea obligatorie a componentei de educație, training și mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local, programul „Women in tech”, o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei (vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare județ) și Programul Starter kit - schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5000 Euro/companie.

Pentru programul România Tech Nation, acțiunile suport au în vedere: înființarea a cel puțin unui laborator de robotică și makerspace în fiecare județ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, crește și dezvolta o companie în domeniul digital; Tech Tour Trucks - campanii de promovarea a educației tech în comunități; Tech Capital of the Year - prin care să fie desemnat un oraș drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau adminsitrațiile locale care folosesc/implementeză/desfășoară activități în cele mai noi domenii ale tehnologiei și științei; cloud first policy- strategie care vizează adoptarea de soluții cloud pentru autoritățile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele și cunoștiințle necesare pentru a se muta în cloud.

Finanțarea proiectelor va fi asigurată din fonduri europene.

***

Noul Cabinet se va reuni mâine, când va discuta proiectul rectificării bugetare.



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.