„Prețul” încrederii în economie în confruntare directă cu datele esențiale ale realității

„Prețul” încrederii în economie în confruntare directă cu datele esențiale ale realității

Numărul 29-30, 11-24 aug. 2021  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Ne aflăm, cu toții, nu numai în posesia datelor statistice oficiale, ci și a unui număr impresionant de predicții, din cele mai diferite surse, privind perspectivele economiei în cea de-a doua jumătate a anului curent. Pe de o parte, această bogăție informațională reprezintă, incontestabil, un plus de cunoaștere (care nu „strică” niciodată), iar, pe de altă parte, poate deruta prin varietatea punctelor de vedere, nu rareori, contradictorii. Cum ne descurcăm în asemenea împrejurări, mai ales în calitate de profesioniști contabili, de principali consilieri ai factorilor decidenți, mai ales, în entitățile de bază economico-sociale?

Cu siguranță, se impune, înainte de toate, luarea în considerare a măsurii în care toate analizele corespund principiilor și criteriilor oferite de știință. O confirmă, în multe alte argumente, modul în care, la nivel național, regional, european și mondial se determină ÎNCREDEREA ÎN ECONOMIE în cele trei paliere menționate.

Sigur, ÎNCREDEREA este inclusă organic în ansamblul de abordări subiective ale diverselor aspecte ale realităților în mișcare, însă are și solide temeiuri obiective în întreaga noastră viață economico-socială. O atestă și cel mai recent comunicat al Asociației CFA din România a analiștilor financiari.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației a ajuns, în iunie, comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 76,2 puncte, situându-se doar la un punct sub maximul istoric, în timp ce, față de aceeași lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 42,1 puncte. Ambele componente ale indicatorului au înregistrat sporuri semnificative. Reamintim că nivelul maxim de încredere, un nivel ideal, îl constituie 100 de puncte.

Atât indicatorul de încredere, cât și componentele acestuia indică anticipații de creștere economică susținută în următoarele 12 luni. De asemenea, indică anticipații de majorare a ratei inflației și, implicit, a ratelor de dobândă, participanții prognozând cel puțin o majorare a ratei de politică monetară.

Rata estimată a inflației pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,11%, peste 74% dintre participanți anticipând majorarea acesteia în următoarele 12 luni.

În ceea ce privește cursul de schimb, peste 93% dintre participanții la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere a leului. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9741, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului prognozat este 5,0261 lei pentru un euro.

Comunicatul organizației precizează, de asemenea, că 80% dintre participanții la sondaj prevăd majorarea ratelor de dobândă de piață monetară (ROBOR 3M), nefiind înregistrată nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 77% dintre participanți anticipează majorarea ratelor de dobândă pentru scadențele de 5 și 10 ani. Totodată, 71% dintre participanți estimează că va avea loc majorarea indicelui BET în următoarele 12 luni. Pentru a doua lună consecutiv, în jur de 60% dintre participanți anticipează majorarea prețurilor proprietăților rezidențiale tot în următoarele 12 luni.

În același timp, peste 77% dintre respondenți consideră că impactul economic al pandemiei se va resimți inclusiv în anul 2022, iar cea mai mare pondere (35%) anticipează impactul până în trimestrul II al anului 2022.

De asemenea, analiștii estimează că datoria publică va ajunge, ca pondere în PIB, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 52%, iar orizontul de aderare a României la zona euro este 2030.

Întrucât vorbim despre ÎNCREDERE, este pe deplin justificat să ne referim și la credibilitatea predicțiilor prezentate. Fără să intrăm în detalii metodologice, ar fi de reținut că sondajele lunare, efectuate de CFA România vreme de 10 ani, au fost confirmate, de regulă, în ceea ce au avut și au ele esențial, și anume axarea pe șase întrebări standard care vizează condițiile de loc și de timp, din fiecare etapă a evoluțiilor economico-sociale, condiții care privesc mediul de afaceri, piețele muncii, bancară și monetară, precum și dinamica averilor personale. Pe această bază, răspunsurile au consistența adecvată pentru formularea de predicții valabile. Acesta ar fi primul argument; cel de-al doilea vizează concordanța anticipărilor CFA cu cele emise de Comisia Europeană și de instituțiile financiare internaționale. În acest mod și nivelul de credibilitate este ridicat, ceea ce reprezintă un valoros instrument de lucru pentru fundamentarea deciziilor, premisă a obținerii unor rezultate pe măsura capacităților de armonizare a necesarului cu posibilul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.