Privire din „avion” sau calcule „la bani mărunți”?

Privire din „avion” sau calcule „la bani mărunți”?

Numărul 44, 10-16 nov. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

În dezbaterile publice se aud tot mai frecvent considerații de genul: „una este să privești lucrurile de sus, la nivel macro (fără să mai discutăm despre nivelul mondo) și cu totul alta să fie examinate la bază, la nivel micro”. Fără să subapreciem și, mai grav, să ignorăm deosebirile dintre cele două niveluri, se impune a observa că nu este recomandabil să confundăm obiectivul cu subiectivul. Există lanțurile de creare și utilizare a valorii la dimensiuni diferite, locale, regionale, naționale, continentale și globale care evidențiază, desigur, în proporții specifice, interdependențe esențiale. De pildă, ceea ce se întâmplă în anumite sectoare ale economiei germane nu îi este indiferent întreprinzătorului român care produce componente și/sau bunuri finite unui beneficiar din Bremen ori Leipzig. Exemplele sunt nenumărate, nu numai în materie de export-import, ci și în raport cu sfera relațiilor de piață la scara unor localități, județe ori regiuni de dezvoltare.

Din această perspectivă, chiar la nivelul micro cel mai restrâns, în conceperea și aplicarea măsurilor determinate de prelungirea și agravarea pandemiei, se cere imperios luat în considerare efectul propagat al unei decizii sau al alteia, atât în privința firmelor, cât și a autorităților publice competente. Cu alte cuvinte, se impune, pe cât este posibilă, evitarea situațiilor în care să se „dreagă” lucrurile într-un anumit sector să se deregleze în altul sau altele.

Amintitele decizii, dictate, firește, înainte de toate, de situația medicală, au și alte componente, nu numai de natură economică, ci și, în multe cazuri, predominant socială și, deseori, morală. Dacă ar fi să identificăm un concept cât mai cuprinzător, adecvat perioadei pe care o străbatem, se pot aduce nenumărate argumente în favoarea rezilienței.

În examinarea acestui concept, să reținem, deocamdată, că în documentele Uniunii Europene și, recent, într-un act normativ autohton, termenul de reziliență a căpătat (ca să spunem așa) putere de lege. Sub aspect lexical avem de-a face cu un „transfer” din limba franceză și, în același timp, din domeniul ingineriei („rezistența la șocuri”), ceea ce indică, din start, un grad înalt de generalizare, de complementaritate între științe și limbi. Practic, în plan decizional, reziliența vizează, atât la nivel micro, cât și la cel macro, asigurarea unui complex de premise în vederea preîntâmpinării și, dacă nu este cu putință altfel, combaterii efectelor unor șocuri previzibile și chiar imprevizibile. Este vorba despre alocarea ansamblului de resurse disponibile, începând cu firmele, respectiv păstrarea și ridicarea pregătirii profesionale a forței de muncă, apoi despre măsuri de combatere a șomajului, de formare și conversie profesională la nivel administrativ-teritorial până la dimensiunile întregii economii naționale. În acest context, este vitală acumularea de resurse financiare îndeosebi în vederea efectuării de investiții, destinate, la rândul lor, creșterii rezistenței la șocuri. Un asemenea obiectiv presupune, la scară națională, finanțarea adecvată a proiectelor de investiții de interes strategic în domenii precum infrastructura pentru toate ramurile economiei. Bineînțeles, se cer luate în considerare toate tipurile dezirabile de finanțări, un loc central ocupându-l, în prezent, mai mult ca oricând, fondurile europene nerambursabile. Nu în ultimul rând, reziliența este asigurată de calitatea managementului, de măsurile de ordin organizațional adoptate la toate nivelurile decizionale.

Astfel, „mișcările” de pe fiecare tip de piață și pe ansamblul piețelor, se cer studiate, mai ales, prin tendințele pe care le evidențiază pentru a se acționa în cunoștință de cauză și, evident, cu instrumente de analiză și sinteză adaptate la realități, pentru păstrarea sau schimbarea obiectului de activitate. Nu mai este suficient să fie urmărită, ca obiectiv central, consolidarea pozițiilor de piață de până acum, ci devine obligatorie pătrunderea în alte zone, în special prin fructificarea oportunităților noi pe care acestea le oferă. Fără să epuizăm tematica rezilienței, observăm lesne că avem de-a face cu un concept nu numai complex din punct de vedere teoretic, ci – mai ales – definit sub impactul practicii nemijlocite. Este una dintre concluziile majore ale evoluțiilor actuale, cu deschiderea strict necesară spre viitorul mai apropiat sau mai îndelungat.

În final, să amintim că miercuri, 4 noiembrie 2020, cu prilejul emisiunii Fit for Future – Antreprenor în România, difuzată de CECCAR TV, Silvia Ion, Managing Partner Horeca Insight Magazine, Marcel Vulpoi, CEO Vulpoi & Toader Management, și prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, președintele Consiliului superior al CECCAR, au abordat subiecte de interes în contextul actual, concentrate pe reziliența în afaceri. Emisiunea a dat start dezbaterilor în cadrul Romanian Business Resilience Network, rețea deschisă tuturor părților interesate să sprijine comunitatea de afaceri să fie pregătită să răspundă în caz de șocuri/dezastre, să se redreseze, să se reinventeze și să persevereze în reconstrucția afacerii ca, în cele din urmă, să prospere. Obiectivul imediat al rețelei este de a identifica și promova soluții care pot atenua impactul pandemiei de COVID-19 asupra afacerilor și asupra economiei din România.

Înregistrarea emisiunii poate fi urmărită pe pagina oficială de Facebook a CECCAR sau pe www.ceccartv.ro.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.