Programul de guvernare 2020-2024: Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, accelerarea digitalizării ANAF, reformarea sistemului fiscal-bugetar

Programul de guvernare 2020-2024: Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, accelerarea digitalizării ANAF, reformarea sistemului fiscal-bugetar

Telex » Știri 24 decembrie 2020  

În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem, se menționează în Programul de guvernare 2020-2024 al noului Guvern. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre principalele elemente de ordin economic incluse în document.

Continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie

Programul de guvernare prevede continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor. „În următorii patru ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare. În contextul de redresarea a activitatii post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităților economice afectate de pandemie și a angajărilor, precum și de protejare a veniturilor românilor. Va fi susținută oferta prin instrumente financiare și granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum și prin scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piața muncii a angajaților din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19”, se menționează în Programul de guvernare 2020-2024, relatează Agerpres. Conform documentului, noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. În acest sens va avea loc și o reformă a marilor sisteme de servicii publice și corespunzător de cheltuieli publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor.

Potrivit sursei citate, creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite creșterea standardului de viață al cetățenilor.

„Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înființa Fondul Român de Investiții, urmând ca cele două instituții să fie ulterior integrate. Vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor Publice și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile”, se arată în document.

Conform sursei citate, sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică, prin: consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilității și eficienței bugetului prin perfecționarea întregului proces bugetar; întărirea responsabilității fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanțele publice și responsabilitatea fiscal-bugetară; ținerea sub control și reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului; introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură și a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice și mediu în conformitate cu Reglementările adoptate la nivel european.

Totodată, se precizează că România beneficiază și în anul 2021 de „clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 și a efectelor sale negative (sociale și economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea țintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Nu vor fi majorate impozitele și taxele și nu se vor introduce altele

Nu se vor majora sau introduce noi impozite și taxe, deși România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană, iar în etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, conform Programului de guvernare. „În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice”, se spune în documentul citat de Agerpres. Se vor avea în vedere: corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne și externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanței europene pentru asigurarea rezilienței economiei la eventuale noi șocuri; menținerea caracterului contraciclic al politicii fiscale și de venituri, reducerea riscurilor fiscale și ancorarea de durată a așteptărilor inflaționiste la niveluri apropiate cu cele din zona euro; implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare.

Conform Programului, se au în vedere întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecția fiscală, creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. De asemenea, documentul prevede eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic; implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și susținerea performanței.

Totodată, alte obiective vizează consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație; menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporative a băncilor de stat; susținerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare.

De asemenea, se are în vedere reorganizarea Trezoreriei astfel încât partea de operațiuni să se transfere către mediul privat iar partea de datorie publică și de statistici să devină departament al MFP.

„Elaborarea unui studiu de impact în 2021 privind posibile facilități fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuțiilor și impozitelor pe echivalentul salariului minim, și începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea și/sau generalizarea măsurii se va lua în funcție de rezultatele înregistrate în urma pilotării la doi ani de la intrarea în vigoare în condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potențial”, se spune în document.

De asemenea, pe termen mediu și lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili. Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.

Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile: modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP; obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF; proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni; modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanțare POCA, proiecte aflate în derulare); proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minim 36 de luni.

Stabilirea salariului minim va lua în calcul productivitatea, inflația și creșterea economică

Guvernul intenționează să elaboreze o lege care să reglementeze stabilirea salariului minim brut printr-o formulă de calcul bazată pe productivitatea muncii, indicele inflației și creșterea economică, potrivit Programului de guvernare. „Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe țară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflației și un coeficient de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali”, se menționează în documentul citat de Agerpres, la capitolul „Măsuri pentru salariații din România”.

În prezent, legislația în vigoare, prin Legea 174/2020, stipulează: „Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plata și a politicii salariale”.

Un nou sistem de evaluare a angajaților din sistemul public

Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) va implementa un nou sistem de evaluare a angajaților din sistemul public, deoarece în prezent funcționarii publici se evaluează între ei, se arată în document. Noul sistem se va baza pe proceduri de evaluare concepute în coordonare cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici, iar indicatorii de performanță vor ține de cont de input-ul beneficiarilor, adică al cetățenilor, se menționează în Programul de guvernare. „În acest moment, funcționarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund impactate de formalism și chiar subiectivism, funcție de relațiile de colaborare între șefi și subalterni”, se menționează în Program.

De asemenea, va fi efectuat un audit real în sistemul public, în general, și unul cu prioritate pentru Ministerul Muncii și instituțiile din subordine/aflate în coordonare, moment de la care trebuie stabilit un mecanism cu adevărat obiectiv de evaluare a salariaților din sistem, se precizează în document.

Pensiile vor fi majorate anual cu rata inflației și cu minimum 58,5% din creșterea salariului mediu

Valoarea punctului de pensie va continua să se majoreze anual pentru a acoperi rata inflației și minimum 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie, potrivit potrivit Programului de guvernare. „Legislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, o serie de excepții și de privilegii fiind obținute prin legi speciale în Parlament. Acest lucru a creat, la nivelul celor 4,9 milioane de pensionari, diferite tipuri de pensii stabilite nu numai pe criteriul contributivității. Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie și va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflației și minimum 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie”, conform documentului.

În Programul de guvernare se mai prevede stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creșterii anuale a punctului de pensie.

De asemenea, Guvernul intenționează „evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activității unui grup de lucru cu Ministerul Finanțelor Publice, cu Casa Națională de Pensii Publice și cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză, precum și organizații reprezentative ale vârstnicilor, în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuții la stat)”, conform documentului.

Agri-Invest, program dedicat în exclusivitate sectorului agricol în perioada 2021-2024

Sectorul agricol va beneficia, în perioada 2021-2024, de un program similar cu IMM Invest, respectiv Agri-Invest, un program dedicat în exclusivitate agriculturii, se arată în documentul citat de Agerpres. Acest program presupune garanții la împrumuturi cu dobândă garantată 100%, subvenționarea dobânzilor (aproximativ 8 luni) și o perioadă de rambursare a creditului de până la 10 ani. Bugetul alocat acestui program va fi utilizat pentru credite, în vederea dezvoltării depozitelor de legume-fructe (pentru cooperative), silozuri, retehnologizarea industriei alimentare dar și pentru achiziția de teren agricol.

De asemenea, în vederea susținerii fermierilor din zonele montane se vor transpune în practică prevederile Legii Muntelui, iar în noul Program Național Strategic sistemul de sprijin montan va fi reevaluat și redefinit.

„Vor fi sprijinite sistemele extensive din zootehnia montană (stânele montane) în vederea modernizării acestora. Școlile și liceele agricole din zona montană vor primi sprijin în vederea dotării cu utilaje agricole, tehnologie specifică agriculturii din zona montană și realizării unor ferme model”, se arată în document.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în lucru alte trei proiecte importante care urmează să fie finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare Economică (PNRR) și prin Planul National Strategic, iar primul dintre ele este strategia de gestionare a apei, respectiv infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină și creșterea precipitațiilor. Celelalte proiecte vizează crearea unei rețele naționale de centre de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești și finanțarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de înființare și funcționare și lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs).

Printre principalele obiective pentru perioada 2021-2024 incluse la capitolul agricultură în programul de guvernare se află consolidarea fermelor, consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar și consolidarea mediului asociativ.

Actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar Guvernul va reface HG privitoare la Programele Operaționale 2021-2027, se menționează în Programul de guvernare 2020 - 2024. Potrivit documentului, prioritățile pe termen mediu 2021-2024 prevăd: creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020; pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027, precum și operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Relansare și Reziliență.

Pe lista de priorități mai sunt menționate: implementarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale; descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social; debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene.

Totodată, se mai au în vedere creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari, asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, dar și promovarea investițiilor în educație în mod special în educația timpurie, și învățământul profesional și dual.

Documentul citat de Agerpres mai cuprinde, ca priorități pe termen mediu, încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susținerea cofinanțării unei astfel de participări acolo unde este posibil, precum și dezvoltarea și încurajarea instrumentelor teritoriale integrate (ITI) și a instrumentului de global grant.



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.