Potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual, potrivit unui raport publicat de Greenpeace România, citat de Agerpres. Astfel, raportul „O resursă nefolosită - Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România”, lansat de Greenpeace România, analizează datele oferite de primării din 11 orașe ale țării noastre privind potențialul solar al clădirilor publice. Studiul este realizat de Andrei Ilaș, membru fondator al Comunității de Energie, la solicitarea și cu aportul Greenpeace.

Concluziile raportului privind potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România arată că suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile publice din cele 11 orașe este de peste un milion metri pătrați. Astfel, potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual.

Potrivit organizației de mediu, 11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local.

Costurile de generare a energiei solare pe acoperișurile clădirilor deținute de administrațiile locale variază între 71 euro/MWh și 79 euro/MWh, cu mult sub prețurile actuale ale electricității pe piața spot, care gravitează în jurul valorii de 200 euro/MW. „Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambițios, cu ținte clare și imediate, care să grăbească acest proces”, a afirmat Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România.

Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziție energetică, ale cărei efecte vor reprezenta o cotitură istorică de proporții majore. Renunțarea la dependența de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creșterea facturilor la energie (care adâncește sărăcia energetică) și necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esențiale ale contextului care va crea lumea de mâine.

REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziție verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă și în care diversificarea surselor de producție să primeze.

Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiș, cu ajutorul cărora să-și producă propria energie electrică.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)