Auditorii Curții de Conturi Europene (ECA) au examinat procesul de evaluare de către Comisia Europeană a planurilor naționale de redresare și reziliență și orientările oferite statelor membre în acest context și au ajuns la concluzia că evaluarea CE este în general adecvată, dar persistă riscuri pentru implementarea cu succes a PNRR-urilor, cum ar fi jaloanele și țintele neclare, potrivit unui raport special publicat de ECA, relatează Agerpres. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a fost instituit în 2021 pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19. Pentru a primi o parte din sprijinul financiar al UE de peste 700 de miliarde de euro disponibil în cadrul MRR, statele membre trebuie să prezinte planuri naționale de redresare și reziliență, care sunt examinate de Comisia Europeană.

„Mecanismul de redresare și reziliență este un instrument unic menit să sprijine reformele și investițiile statelor membre și, prin urmare, redresarea și reziliența acestora. Disponibilitatea în timp util a sprijinului este esențială, dar ea nu trebuie să fie asigurată în detrimentul bunei gestiuni financiare. Trebuie să existe transparență deplină și controale eficace pentru a se asigura faptul că fondurile UE sunt utilizate în scopul pentru care au fost alocate și produc impactul preconizat” a declarat Ivana Maleti, membru al Curții de Conturi Europene, care a condus auditul.

Auditorii au examinat procesul de evaluare de către Comisie a planurilor naționale de redresare și reziliență și orientările oferite statelor membre în acest context. Pentru șase state membre (Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația și Italia), auditorii au verificat, de asemenea, dacă evaluarea efectuată de Comisie a asigurat respectarea condițiilor Mecanismului de redresare și reziliență.

Ei au constatat că, în general, evaluarea era adecvată. Comisia și-a bazat evaluările pe orientări interne și pe liste de verificare cuprinzătoare. Evaluatorii nu le-au folosit însă în mod sistematic sau uniform pentru evaluarea calitativă, ceea ce a făcut uneori dificilă urmărirea evaluării.

Potrivit auditorilor, este probabil ca planurile de redresare și reziliență să contribuie la domeniile de politică relevante pentru MRR, dar amploarea contribuției lor variază, iar impactul rămâne de văzut în practică. În mod similar cu concluzia la care a ajuns Comisia în cadrul propriei evaluări, auditorii au constatat că niciuna dintre măsurile incluse în eșantionul de audit al Curții nu este susceptibilă să aducă prejudicii semnificative mediului. Totuși, în planurile de redresare și reziliență nu au fost incluse în mod sistematic, sub formă de jaloane sau ținte, măsuri de atenuare a impactului asupra mediului.

De asemenea, auditorii au constatat că evaluarea efectuată de Comisie a dus la îmbunătățirea calității jaloanelor și a țintelor. Totuși, unele dintre acestea nu erau clare și nu acopereau etapele esențiale ale implementării, iar la nivelul de ansamblu al statelor membre nu a fost întotdeauna aplicată o abordare armonizată. Evaluarea costurilor estimate efectuată de Comisie a reflectat o lipsă de informații pentru anumite măsuri, precum și faptul că profilurile de plăți au fost mai degrabă rezultatul unor negocieri decât o reflectare a costurilor subiacente.

În plus, auditorii au examinat dacă evaluarea efectuată de Comisie a asigurat faptul că planurile de redresare și reziliență au abordat toate recomandările sau o parte semnificativă a recomandărilor specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european - ciclul UE de coordonare a politicilor economice, fiscal-bugetare, de ocupare a forței de muncă și sociale.

Auditorii au observat că evaluarea a ceea ce constituie o „parte semnificativă” a recomandărilor specifice fiecărei țări nu este definită și, prin urmare, rămâne într-o anumită măsură subiectivă, în special în cazurile în care Comisia a identificat lacune. Totodată, aceștia au constatat că unele elemente ale recomandărilor specifice fiecărei țări au rămas neabordate în statele membre incluse în eșantionul de audit. În iulie 2020, Consiliul European a instituit un fond de redresare în valoare de peste 800 de miliarde de euro, denumit Next Generation EU. Elementul central al acestuia este Mecanismul de redresare și reziliență, cu o finanțare totală de 723,8 miliarde de euro (în prețuri curente).

Acest audit este primul dintr-o serie de audituri privind Mecanismul de redresare și reziliență și răspunde uneia dintre prioritățile Curții, care constă în a analiza răspunsul UE la pandemia de COVID-19 din diferite perspective de politică, inclusiv guvernanța economică.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)