Raport: România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021

Raport: România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021

Telex » Știri 30 decembrie 2020  

România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârșitor de reducerea deficitului bugetar structural, iar această corecție trebuie să fie graduală, pe câțiva ani, potrivit celui mai recent raport de analiză a convergenței România – Zona Euro Monitor, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR), citat de Agerpres.

„În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie și criza economică); numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condițiile unei creșteri cu 14% a punctului de pensie. România ar ieși din tabloul general, ar dispărea efectul unui deficit comparabil cu cele din regiune. Iar piețele financiare nu ar finanța ani în șir deficite de peste 8% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB și finanțarea ar fi tot mai problematică”, se precizează în raport.

Deși regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 și 2021, potrivit analizei citate, corecția macroeconomică trebuie să înceapă în România.

„Problema pentru România nu este stocul de datorie, care a fost de circa 35% din PIB în 2019, dar care poate deveni o problemă mare în câțiva ani. Este o problemă în esență de flux, de presiuni pe buget (deficite) în condițiile în care veniturile fiscale sunt foarte joase – sub 27% din PIB (cele mai scăzute în UE, exceptând Irlanda). O creștere a cheltuielilor permanente ce înrăutățesc deficitul structural ar duce la scăderea ratingului suveran, la creșterea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice”, precizează autorii raportului.

Conform sursei citate, România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârșitor de reducerea deficitului bugetar structural.

„Această corecție trebuie să fie graduală, pe câțiva ani. O viteză excesivă de corecție ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB. În 2024, deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premisele necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă și pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alături de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar (asset quality review)”, se arată în document.

Pentru finanțarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop este nevoie de un program de reziliență și redresare al României care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanțate din resurse europene, potrivit autorilor raportului.

Documentul subliniază, totodată, problematica utilizării fondurilor europene. Banii europeni pot susține cererea și oferta agregate interne în perioada de corecție macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024. Se poate realiza corecție economică concomitent cu redresarea și transformarea economiei, de modernizare instituțională, dacă procesul de consolidare a bugetului este gradual, realist și credibil și dacă se face absorbție masivă de fonduri europene. Pentru finanțarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de reziliență și redresare al României care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanțate din resurse europene.

Raportul abordează și gradul de robustețe a sistemului bancar autohton, capacitatea de a rezista la șocuri puternice, având în vedere efectele pandemiei. Potrivit sursei citate, BNR a luat măsuri în vederea diminuării efectelor negative generate de pandemie. Pe lângă reducerea graduală a ratei de politică monetară și a flexibilizării cadrului de reglementare în contextul pandemiei, s-a recomandat instituțiilor de credit consolidarea fondurilor proprii inclusiv prin restricții legate de distribuirile de dividende. Totodată, moratorii la plata creditelor au sprijinit debitorii în a gestiona mai ușor efectele pandemiei. În opinia autorilor studiului, un test major pentru bănci va fi anul 2021, când posibile dificultăți de lichiditate pentru unele companii pot deveni probleme de solvență. Această situație va afecta și bugetul public.

Raportul a fost elaborat de experți din Banca Națională a României, alături de specialiști din alte instituții publice și de cercetători din Academia Română. Documentul poate fi consultat integral pe site-ul BNR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.