Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a scăzut la 63% în 2023; jumătate dintre persoanele ocupate lucrau în sectorul de servicii
Numărul 16, 24-29 apr. 2024 » Breviar statistic
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63%, anul trecut, în scădere față de anul anterior cu 0,1 puncte procentuale (pp), peste 50% dintre persoanele ocupate lucrând în sectorul de servicii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. "Ca și în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (71,7%, față de 54,3% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (68,6%, față de 57,1% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 18,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 51,0%", se arată în comunicatul INS.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (89,8%). Erau ocupate 65,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și 36,9% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
Salariații, în scădere față de anul precedent (-60.100 persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (85,7%) în totalul populației ocupate. În anul 2023, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 13% din populația ocupată.
Repartizarea populației ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,8% din aceasta, sectorul public concentra 16,6% din populația ocupată, iar în sectorul mixt lucrau 0,6% dintre persoanele ocupate.
Muncitorii calificați reprezentau 17,7% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și specialiștii în diverse domenii de activitate (17,6%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (17,3%).
Din totalul persoanelor ocupate, 11,9% lucrau în sectorul agricol, 33,2% în industrie și construcții, iar 54,9% în servicii.
În activitățile neagricole erau ocupate aproape 6,78 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (22,2%), comerț (19,7%) și construcții (11,9%).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2023, au lucrat cu program parțial 282.900 persoane (3,7%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial lucrau în sectorul agricol (76,3%).
În anul 2023, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,4 ore pe săptămână. 43.300 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 11,6 ore pe săptămână. Rata șomajului a fost de 5,6%, valoare egală cu cea înregistrată în anul precedent. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,8 pp (5,9% la bărbați față de 5,1% la femei), iar pe medii de rezidență de 5,8 pp (8,8% în rural față de 3% în urban).
Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (21,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
"Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 14,6%, respectiv 4,9%. Rata șomajului a fost de doar 1,6% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,2%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 38,5%. Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 11,1%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 51%", se arată în comunicatul INS.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice