Reevaluări și recalibrări sub impactul noilor tehnologii

Reevaluări și recalibrări sub impactul noilor tehnologii

Numărul 28-29, 30 iulie - 12 august 2019  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

E

PUBLICITATE
de domeniul evidenței, inclusiv la nivelul vieții cotidiene, că inovațiile tehnologice specifice erei digitale își pun tot mai mult amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate economico-socială. Sub aspect structural, ponderea sectorului IT la crearea și sporirea produsului intern brut este în continuă creștere, iar nivelul atins în primul trimestru din acest an se apropie de pragul de 6%. Aportul ramurii la majorarea PIB de cinci procente în intervalul ianuarie-martie 2019 a fost de 0,6%. În ceea ce privește cifra de afaceri pe cinci luni, creșterea este considerabilă, respectiv 25,3%.

Dacă ne vom referi la procesul de expansiune atestat de datele statistice, vom observa că a devenit o practică uzuală interconectarea noilor tehnologii în tot mai multe sfere de activitate, precum industria constructoare de mașini și serviciile medicale. Întrucât o preocupare de prim ordin pentru profesioniștii contabili, pentru clienții reprezentați de întreprinzătorii și managerii entităților de bază, o constituie asigurarea resurselor financiare, inclusiv pentru investițiile în noile tehnologii, este de consemnat implicarea tot mai puternică a firmelor IT de mare anvergură și în sfera serviciilor financiare, în primul rând a sistemului bancar românesc.

Costurile de operare mai reduse, fiabilitatea sistemului informațional, gama tot mai largă și mai relevantă a datelor colectate permit firmelor să-și eficientizeze întreaga activitate, să înregistreze indicatori superiori în toate articulațiile afacerilor. Incontestabil, integrarea tehnologiilor specifice erei digitale în eforturile proprii ale firmelor de a genera și aplica soluții novatoare, cât și promovarea de soluții concepute și realizate de terți, determină o reală și profundă reconfigurare a business-ului.

Desigur, preocupările factorilor decidenți și, implicit, ale principalilor lor consilieri, profesioniștii contabili, sunt mult mai cuprinzătoare, mult mai complexe decât cele enunțate până acum. Avem în vedere, în special, necesitatea externalizării anumitor servicii suport care măresc, însă, dependența firmelor de respectivele companii specializate, începând cu gestionarea deosebit de atentă a riscurilor, cu accent pe costuri, pe protecția reală a datelor, pe modalitățile de agregare eficientă a datelor în vederea fundamentării unor măsuri care să prevină apariția și extinderea unor practici anticoncurențiale, atacurile cibernetice și multe alte implicații ale expansiunii noilor tehnologii.

Chiar dacă vorbim tot mai mult, cu întreaga îndreptățire, despre preluarea unui volum în creștere, a unor operațiuni rutiniere, repetitive de către noile tehnologii, despre inteligența artificială, despre expansiunea roboticii, despre multe alte progrese considerabile în sfera IT, nicio abordare serioasă a problematicii aduse în prim plan de era digitală nu poate să facă abstracție de resursa umană. Astfel, apare ca o primă temă nu numai de reflecție, ci și de acțiune, asigurarea fondului de specialiști în acest domeniu. Datele statistice indică existența activă (adică în calitate de angajați, dar și de întreprinzători) a peste 120.000 de IT-iști. S-a ajuns la acest număr și ca efect al unor strategii aplicate încă din anii 2000, când s-au extins în licee disciplinele din sfera matematică-informatică și s-au creat, în învățământul superior, structurile necesare pentru specializările în domeniul IT. De asemenea, s-au aplicat și se aplică măsuri de stimulare a activității creative a personalului din sfera informaticii. Neîndoios, s-a acumulat o experiență valoroasă, însă ritmul în care se desfășoară progresele societății informatice impune o recalibrare a viziunii strategice din perspectiva celor mai fundamentate prognoze. Ne referim la întregul sistem de învățământ, începând cu vârstele cele mai mici. Datele referitoare la precedentul an de învățământ atestă că pe filiera tehnologică – „pepinieră” de viitori specialiști cu studii superioare – au fost 59.119 absolvenți, respectiv o treime din total, iar pe filiera universitară s-au înregistrat 7.349 de absolvenți, mai puțin de trei procente din total. Se relevă, astfel, doar un aspect, în primul rând, de ordin cantitativ. Bineînțeles, cifrele de școlarizare nu epuizează tema, fiind necesare, mai ales, abordări de ordin calitativ. Așadar, avem la ce să reflectăm, iar dezvoltarea și aprofundarea temei vor face necesară continuarea analizelor. Ceea ce vom face și în paginile publicației noastre, ca o veritabilă „comandă socială”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.