Regulile academice şi uzul cotidian
Numărul 36, 24-30 sept. 2019 » La început a fost cuvântul...
Cele mai diverse imperative în sfera profesională (şi nu numai) sunt exprimate, deseori, în formule de tipul: „Metodele depăşite de lucru trebuiesc înlocuite cu…”, „Vom trebui să recurgem la textul iniţial pentru a…”, „În prezent, cerinţa principală trebuieşte conştientizată într-o manieră…”. Aceste exemple şi altele asemănătoare se regăsesc frecvent în presa scrisă şi audio-vizuală. Ele se întâlnesc şi în unele documente de firmă, precum şi în vorbirea curentă.
Sunt, poate, exemple dintre cele mai concludente de derivate ale unor cuvinte, ale unor termeni care se cer scoase din uz ca urmare a regulilor academice de exprimare corectă. Nu sunt puţini cei care recurg des la formule precum „trebuiesc”, „trebuieşti”, „trebuieşte”.
Dacă ne limităm la exemplele din primul paragraf, se impune a preciza că, în toate cazurile, formula corectă este „trebuie”. În schimb, o frază de genul „o să-mi trebuie o dovadă palpabilă…” este incorectă, de data aceasta impunându-se formula „o să-mi trebuiască o dovadă palpabilă…”.
Şi pentru că tot ne-am referit la verbul „a trebui”, atunci când avem unele dubii, trebuie să facem apel la dicţionare. Demersul cere un anumit efort, dar „trebuie” să acţionăm în consecinţă dacă vrem să evităm derapajele lingvistice. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara