Fiecare zi aduce în prim-plan noi și concludente dovezi ale faptului că parcurgem o perioadă de răscruce la scară planetară. Schimbările de o rapiditate ieșită din comun impun, încă de la nivelul entităților de bază, conștientizarea necesității de a se întări principalul mijloc de contracarare a posibilelor efecte negative în lanț și de fructificare a oportunităților care, la rândul lor, prezintă un grad înalt de noutate, și anume reziliența.

Conceptul nu este doar „la modă“, ci un instrument real de acțiune, fapt dovedit din plin mai ales de recent încheiata criză pandemico-economico-socială, prin reușitele antreprenoriale, inclusiv din țara noastră.

Dacă se examinează planurile de afaceri ale unui număr semnificativ de firme se constată lesne tocmai conștientizarea evocată care dezvăluie multitudinea de fațete ale rezilienței autentice. Astfel, actele de natură managerială au vizat și vizează prioritar păstrarea și consolidarea potențialului uman, orientarea investițiilor ca factori activi în realizarea bunurilor și serviciilor, cu accent mai puternic pe noile tehnologii, pe asigurarea echilibrului între toți factorii de producție, pe luarea în considerare a riscurilor și provocărilor, toate în vederea înclinării balanței spre valorificarea oportunităților, a permanentei adaptări la schimbări, receptivitatea față de cerința promovării pe scară tot mai largă a inovării.

Fără pretenția de a fi epuizat tema rezilienței, considerăm că elementele menționate sunt suficiente pentru a confirma și reconfirma că respectarea unui set de norme, de standarde subordonate celor mai de seamă exigențe antreprenoriale reprezintă condiția primordială pentru a face față șocurilor la care sunt supuse neîncetat toate componentele lumii afacerilor.

Evident, în centrul atenției se află studiul piețelor la nivel global, sectorial, local în vederea identificării dimensiunilor, structurii și aspectelor de ordin calitativ ale cererii. Sigur, un interes aparte prezintă piața externă, însă, în condițiile actuale, avem de-a face și cu o instabilitate fără precedent a acesteia, chiar dacă unele tendințe, mai ales protecționiste, se văd, cum se spune, „cu ochiul liber“. S-a dovedit, însă, prin numeroase exemple, că subaprecierea cererii interne constituie o eroare majoră. Există numeroase nișe de oportunitate generate de cererea solvabilă internă, structurată, la rândul ei, pe diverse medii comunitare, profesionale, pe vârste și pe alte elemente specifice, spațial și temporal, care atestă o stabilitate relativă a cererii reale de consum.

Bineînțeles, avem de-a face cu o mare diversitate de situații în care în special competitivitatea determină succesul business-ului. Nu ne referim numai la piața externă, ci – cum s-a văzut – prioritar la cea internă. Numeroase firme din domeniile IT, procesarea produselor agricole, fabricarea de mijloace de transport, inclusiv de material rulant cu tracțiune electrică, energetica bazată pe surse regenerabile, construcțiile industriale au reușit să depășească marile dificultăți ale crizei multiple cu care ne-am confruntat, tocmai prin gradul ridicat de competitivitate economică, financiară și, nu în ultimul rând, de natură ecologică.

Una dintre cele mai eficiente căi spre performanța din sfera competitivității o constituie buna informare despre tot ceea ce permite câștigarea unor poziții mai favorabile pe piețele internă și externă. În absența unor date esențiale referitoare la tendințele care se afirmă pe plan național, european și mondial este aproape imposibil de adoptat decizii viabile și valabile. De aici, necesitatea conștientizării faptului că deficitul de informație constituie una dintre cele mai puternice frâne în calea afacerilor de succes.

Din toate acestea rezultă că există mijloace de contracarare a proceselor și fenomenelor negative amintite și, implicit, premise pentru fiecare firmă de a progresa. Astfel se explică și starea de spirit realistă care totdeauna a conferit substanță, direcție eficace de acțiune pe baza unei viziuni exclusiv proactive. Niciodată un asemenea comportament managerial nu a dat greș.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)