România a avut anul trecut unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE
Numărul 16-17, 28 apr.-11 mai 2021 » Breviar statistic
Toate statele membre ale UE au încheiat anul 2020 cu un deficit guvernamental, însă, procentual, cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (11% din PIB), Malta (10,1% din PIB), Grecia (9,7% din PIB), Italia (9,5% din PIB), Belgia (9,4% din PIB), Franța și România (ambele cu un deficit de 9,2% din PIB), arată datele preliminare publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Conform acestor statistici, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca a fost singura țară membră a UE care în 2020 a avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate și creștere.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creșterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,243 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97.632 miliarde de lei (9,2% din PIB) în 2020. Aceasta în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,2% din PIB până la 42,4% din PIB, în timp ce veniturile s-au majorat de la 31,8% din PIB până la 33,1% din PIB.
De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc și o creștere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,5% din PIB până la 90,7% din PIB în cazul Uniunii Europene și de la 83,9% din PIB până la 98% din PIB în cazul zonei euro. Jumătate din țările UE (14 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB.
În ceea ce privește România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,153 miliarde de lei, sau 47,3% din PIB, în 2020.
În comunicatul de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de țările membre.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou