Sălciile energetice ar putea anunța un viitor mai verde pentru minele de cărbune din Balcani
Numărul 40, 27 oct. - 2 nov. 2021 » Roza vânturilor
Sălciile cu un ritm rapid de creștere ar putea deveni o imagine obișnuită în peisajul din Balcani dacă un proiect demarat la o serie de mine de cărbune dezafectate din Bosnia Herțegovina și Serbia, destinat să ajute aceste țări să facă tranziție la o energie mai curată, va da roade, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Capabile să crească chiar și doi centimetri în fiecare zi, sălciile ajung rapid la înălțimea necesară pentru a fi recoltate și pot fi arse alături de cărbune în termocentrale.
„Am plantat 14.000 de sălcii pe un hectar de teren”, spune Izet Cickusic, un membru al echipei de la compania bosniacă de utilități Elektroprivreda (EPBiH) care lucrează la mina de cărbune Kreka, din apropiere de orașul Tuzla, în nordul Bosniei Herțegovina. „Am identificat o suprafață totală de 450 de hectare care ar putea fi utilizate pentru cultivarea de salcie energetică”, a adăugat Izet Cickusic.
Kreka, unde primele sălcii energetice au fost plantate în luna mai, este cea mai mare mină de cărbune din portofoliul Elektroprivreda (EPBiH) însă doar trei din cele 12 galerii inițiale mai sunt deschise în prezent. Sălciile au fost plantate manual de aproximativ 50 de mineri care, altfel, ar fi fost disponibilizați. Prima recoltă ar urma să aibă loc peste trei ani, iar ulterior, o dată la doi ani pe parcursul a 25 de ani.
Bonnie Norman, președintele firmei americane E3 International, partenerul EPBiH în acest proiect, spune că acești arbori sunt denumiți „sălcii energetice” pentru că puterea lor calorică este mai mare decât cea a lignitului, care în mod normal este ars în termocentralele din Bosnia Herțegovina și Serbia. „În furnalele existente poate fi utilizat împreună cu cărbunele în proporție de până la 20%. Reduce componentele smogului”, spune Bonnie Norman.
EPBiH a identificat zone adecvate pentru testarea cultivării sălciilor energetice la două dintre cele șapte mine ale companiei de utilități.
În țara vecină Serbia, firma E3 International a plantat sălcii energetice în patru locuri, inclusiv o groapă de gunoi și o mină de cărbune. La fel ca și Bosnia Herțegovina, Serbia nu intenționează să renunța la cărbune până în 2050 și în prezent produce aproximativ două treimi din energia sa electrică la o serie de termocentrale pe cărbune învechite.
Un studiu realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a identificat 1,6 milioane de hectare de terenuri degradate sau abandonate care ar putea fi utilizate pentru plantarea de sălcii energetice. „Dacă am putea utiliza o suprafață totală de 75.000 de hectare pentru cultivarea de sălcii, asta ar înlocui 10% din energia produsă pe bază de cărbune în Serbia”, spune Bonnie Norman.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Susţinere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziţii de excepţie cu opere ale marilor artişti plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenuşăreasă” la podiumul premianţilor
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat şi de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viaţă atestat şi de o staţie de metrou