Schimbarea trebuie să înceapă cu noi: viitorul științei contabilității; provocări și perspective ale profesiei contabile

Schimbarea trebuie să înceapă cu noi: viitorul științei contabilității; provocări și perspective ale profesiei contabile

Numărul 42, 30 oct. - 5 nov. 2018  »  Expertiza și auditul afacerilor

CECCAR

De o manieră foarte pragmatică, definind contabilitatea, se spune că aceasta reprezintă, în fapt, ceea ce realizează contabilii. Contabilitatea a fost și va rămâne o componentă a științelor sociale, iar preocupările științifice viitoare sunt determinate de schimbările socio-economice în context global.

Deceniile 6, 7 și chiar 8 ale secolului trecut au fost, în opinia noastră, definitorii pentru perioada contemporană. Pe fondul teoriilor confirmate care susțineau dezvoltarea economiei mondiale cu un spațiu de manevră practic nelimitat, au apărut, am spune, teoriile economice (de contradicție), care pun în discuție degradarea mediului natural și a factorului uman, a omenirii, în general, respectiv conceptualizarea unui nou model de dezvoltare economică.

Interesant este faptul că fundația dreptului contabil internațional actual, care reprezintă centrul sistemului financiar capitalist, a fost pusă în această perioadă, dar acesta a fost practic puternic reformatat și adaptat la realitățile secolului 21. Uniformitatea în raportare, pe fondul nevoii de creștere a calității acesteia, era și este necesară, dar întru totul orientată spre capitalul financiar.

Cercetările științifice în domeniul economiei distinse recent cu premiul Nobel pentru Economie au avut la bază preocupări care iau în considerare elemente adiacente, complementare economiei financiare. Astfel, în 2015, premiul i-a fost conferit profesorului Angus Deaton, de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale, iar în 2017, lui Richard H. Thaler, pentru contribuţiile sale în economia comportamentală.

Chiar dacă aceste idei au fost întâmpinate cu scepticism ori ignoranță, constatăm că, în contextul crizelor economice, ecologice și sociale, guvernele şi organizațiile nonguvernamentale contemporane iau în considerare din ce în ce mai mult aspecte care țin de educație, demografie, limitarea resurselor, încălzirea globală, poluare, analfabetism etc.

Evident, se pun întrebările: Se prefigurează o nouă ordine contabilă? Care sunt direcțiile noii ordini contabile?

Ontologic, discutând despre capitalul natural, teoriile economice clasice pun în centru omul, stăpânul absolut al naturii și lucrurilor. În schimb, teoriile recente aduc în atenție (continuând teoriile de contradicție) ideea unei conștiințe acute asupra pericolului pe care îl reprezintă posibilitatea distrugerii capitalului natural critic. Acesta reprezintă prima condiție a activității umane, ea însăși fondatoare de valori economice. Noua economie are nevoie de o nouă gestiune (contabilă)!

Potrivit informațiilor din raportul pe 2016 al Boston Consulting Group, 1% din populaţia lumii deţine peste jumătate din averea globală, respectiv peste 250.000 de miliarde de dolari. De partea cealaltă a baricadei, jumătatea cea mai săracă a populaţiei deţine doar 1% din averea globală. Care sunt efectele unei asemenea distribuții? Aceste averi au fost realizate de capitalul uman, care dorește din ce în ce mai mult să participe la luarea deciziilor. Conștient sau nu, capitalul uman vizează instaurarea unei democrații participative, pornind de la ideea eliminării rupturilor sociale prin garantarea unui venit decent echitabil care să permită acoperirea nu doar a nevoilor primare din piramida lui Maslow (apă, hrană, adăpost, siguranță și securitate socială), ci și a celor intermediare și de vârf (nevoi sociale și de apartenență, de recunoaștere socială, de autorealizare și dezvoltare personală). Asigurarea unor venituri decente echitabile (nu egale) are în vedere utilitatea muncii (dincolo de anumite imperfecțiuni ale pieței), care va genera plafonări de venituri și timp liber mai mult. Prin urmare, interesează mai degrabă starea actuală decât una „de continuitate”?

De fapt, noua ordine economică, și implicit cea contabilă, ca instrument de gestiune, se va baza, în opinia noastră, pe ideea că bucuria de a trăi este adevăratul sens al activității, luând astfel în considerare nu numai conceptul de capital financiar, ci și pe cele de capital natural și capital uman.

Studiile în domeniul științei contabilității scot în evidență schimbări majore nu numai în cadrul acestuia, ci mai cu seamă în ceea ce privește profesionistul contabil, de care trebuie să țină cont atât organismele profesionale, cât și universitățile. Este necesar să se acorde o atenție sporită componentei didactice a educației universitare, prin introducerea de cursuri de tehnologie digitală (incluzând cloud computing și big data), globalizare (outsourcingul serviciilor de contabilitate) și reglementare (drept fiscal, noi modele de raportare corporativă, reglementări privind raportarea integrată etc.), în contextul unor adevărate parteneriate colaborative.

Cercetările științifice trebuie orientate spre domenii noi: digitalizarea profesională, schimbările tehnologice, noile forme ale fraudei și corupției, sustenabilitatea corporativă, cu scopul de a identifica oportunitățile și provocările în curs și viitoare cu care se confruntă profesia. În acest context, este necesar să fie continuate (și susținute) conferințele naționale și internaționale, pentru ca cercetătorii în domeniu să își prezinte rezultatele cercetărilor către o comunitate largă. Apreciem că organismele profesionale trebuie să ofere finanțare cercetătorilor academici, pentru a investiga aspecte care țin de viitoarele schimbări economice, tehnologice, sociale și de mediu, atenuând astfel lacunele actuale în cercetarea asupra schimbărilor susceptibile de a afecta contabilii și organizațiile profesionale de contabilitate.

Rolul tradițional al contabilului se va estompa, în sensul că activitățile cu caracter repetitiv care presupun recepţionarea și procesarea datelor vor fi preluate de supercomputere. Deși onorariile pentru acest tip de servicii se vor reduce considerabil, vom asista la o creștere accentuată a celor pentru serviciile de consiliere și consultanță ale profesionistului contabil.

Contabilul viitorului va fi o figură modernă, cu multă flexibilitate, abilități informatice și de marketing, cuprinsă în procesul schimbării. Deci important este ca schimbarea să înceapă cu noi, profesioniștii contabili!




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.