România trebuie să pună pragmatismul și înțelepciunea pe primul plan și să decidă că ordinea corectă a priorităților este: securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei și abia la final tranziția energetică sau energia verde, a afirmat, la o conferință de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. El a subliniat că sistemul energetic de astăzi este cu totul diferit față de cum era în urmă cu 35 de ani, iar tranziția energetică „trebuie să fie pragmatică și inteligentă”.

„Într-adevăr, sistemul energetic de astăzi este cu totul diferit față de cum era acum 35 de ani. Această țară a îmbătrânit, la fel cum și restul Europei de Est a trecut printr-o schimbare uriașă în 1990, o tranziție dureroasă, fără îndoială. Dar, cu siguranță, atât partea de producție, cât și cea de consum din sectorul energetic sunt fundamental diferite astăzi. Avem mult mai puțină predictibilitate, mult mai puțină echilibrare, costuri de echilibrare mult mai mari, aș spune, și, desigur, impactul schimbărilor noastre și al schimbărilor din sistem este absolut uriaș. (...) Cred că astăzi tranziția trebuie să fie pragmatică și inteligentă. Nu mi-am făcut prea mulți prieteni la Bruxelles - scuze prietenilor noștri din DG Energy - dar am fost foarte vocal în legătură cu nevoia unui acord inteligent, nu doar a unui acord verde care se bazează exclusiv pe ideologie”, a afirmat ministrul, la conferința „Grids of the future - The rise of electrification - Romania's role in Europe's energy security and competitiviness”.

În acest sens, el a atras atenția asupra faptului că România și-a închis multe termocentrale pe cărbune, iar o mare parte din industria grea nu mai este, ceea ce a dus la o vulnerabilitate din punct de vedere energetic, la costuri mai mari, însă nu și la o țară „verde și curată”.

„Unul dintre cele mai bune exemple este România. Cred că am fost numărul 1 în UE la reducerea emisiilor de CO2 - 77%, față de media UE, de 35%. Am închis multe dintre termocentralele pe cărbune, o mare parte din industria grea a dispărut, iar acum, când consumul este mare, importăm din terțe surse. Asta ne face mai vulnerabili, plătim mai mult decât ar trebui și nu suntem nici mai curați, nici mai verzi. Acestea sunt, din păcate, efectele unei terapii de șoc destul de agresive (...) în cadrul Pactului Verde (Green Deal - n. r.). Cred că a sosit momentul să punem pragmatismul și înțelepciunea pe primul plan și să decidem împreună că ordinea corectă a priorităților este: securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei și, abia la final, tranziția sau energia verde”, a transmis ministrul.

Sebastian Burduja a amintit că la nivelul Ministerului Energiei s-au semnat contracte de peste 1,2 miliarde de euro pentru distribuitori, cu finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare. „Am spus-o și la Bruxelles săptămâna trecută: nu există tranziție fără transmisie. Este mult mai puțin atrăgător decât noile capacități de producție, decât noile parcuri solare sau turbine eoliene. Dar acele fire pe care le luăm de multe ori de-a gata au nevoie de miliarde și miliarde în investiții, inclusiv în România. Sunt mândru că, împreună cu colegii mei din minister, am reușit să semnăm contracte de peste 1,2 miliarde de euro pentru distribuitori, finanțări nerambursabile din Fondul de Modernizare. Nu este deloc suficient și cred că depunem eforturi continue pentru a obține mai multe fonduri din acest Fond. Am discutat și despre un instrument financiar care să subvenționeze practic împrumuturile distribuitorilor și să le permită recuperarea unei părți din costuri de la reglementator - cred că ar fi o soluție win-win pentru toată lumea - dar, de asemenea, am susținut ferm recunoașterea costurilor reale ale modernizării rețelei. Nu putem interfera cu autoritatea națională de reglementare. Este sub controlul Parlamentului și este independentă, iar ei țin foarte mult la această independență - și respect asta. Dar, din punct de vedere al politicii publice, cred că nu există altă cale decât stimularea investițiilor, iar pentru un mic impact asupra facturii noastre, poate câțiva euro, poate mai puțin, efectul stimulativ al miliardelor de euro care vor veni de la companii precum e.ON și multe altele prezente în țară va merita efortul pe termen lung”, a adăugat acesta.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)