Seminarul Internațional CILEA, ediția a XXXVII-a – Fiscalitatea și contabilitatea în era digitală
Numărul 38-39, 2-15 oct. 2018 » Congresul al XXII-lea al Profesiei Contabile
Congresul profesiei contabile a fost prefațat de Seminarul Internațional CILEA, ediția a XXXVII-a, cu tema „Fiscalitatea și contabilitatea în era digitală”. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului.
După cum este cunoscut, Comité de Integraciόn Latino Europa-América (CILEA) pentru profesiile economice și contabile este o asociație fondată în 1997, cu sediul la Roma (Italia), care reunește în prezent 19 organisme profesionale din 16 țări europene și americane de sorginte latină, care reprezintă peste un milion de profesioniști. Misiunea CILEA este de a facilita o comunicare fluidă între țările latine pentru a stabili căi comune în procesul de armonizare a profesiei economice și contabile în contextul globalizării economice, încercând să creeze și să promoveze poziții convergente care să reprezinte punctele de vedere ale lumii latine pe temele specifice profesiei.
Lucrările Simpozionului au fost deschise de mesajul președintelui Consiliului Superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, expert contabil, și al lui Gustavo Gil Gil, președintele CILEA.
În continuare, lucrările s-au desfășurat pe două Paneluri.
Panelul I – „Compararea sistemului fiscal: Europa vs. America Latină” – a fost moderat de Teofilia Vasilache, membru al grupului tehnic de lucru CILEA Cadrul de raportare pentru IMM-uri. Tema a fost abordată de Hector Jaime Correa Pinzon, Vicepreședinte CILEA pentru Columbia, și José-María Casado-Raigon, Consilier CILEA și Director General Relații Internaționale GCE Spania.
În centrul atenției s-au situat analizele comparative privind politicile fiscale promovate în numeroase țări din America Latină și din Europa. A rezultat că, în prezent, funcționează o multitudine de sisteme fiscale care aplică cote de impozitare foarte diferite nu numai între cele două continente, ci și între statele de pe același continent. Se înregistrează, deopotrivă, supraimpozitări și fenomene specifice paradiselor fiscale, astfel încât, odată cu păstrarea unor tradiții, a unor cutume, să se promoveze soluții specifice fiecărui stat cu accent pe instituirea unei rețele de taxe menite să încurajeze o serie de procese și fenomene, în special cele legate de volumul și calitatea investițiilor străine. Numărul și ponderea diferitelor taxe în ansamblul sistemelor fiscale naționale prezintă, la rândul lor, o mare diversitate. Aproape în toate statele europene și latino-americane au fost concepute și aplicate numeroase reforme care urmăresc, în principal, introducerea unor simplificări și accentuarea caracterului stimulativ al fiscalității. În acest context, au fost apreciate pozitiv preocupările instituțiilor de reglementare din România, preocupări subsumate îndeplinirii ambelor obiective. De asemenea, s-a apreciat, în mod deosebit, contribuția CECCAR la perfecționarea sistemelor de taxare din România, precum și, pe un plan mai larg, participarea activă a organizației contabililor români la acțiunile inițiate de organizațiile profesionale regionale, continentale și mondiale în vederea adaptării sistemelor fiscale la procesele și fenomenele globalizării și digitalizării.
Panelul II – „Impactul digitalizării asupra profesiei” – a fost moderat de Ezequiel Paniagua Banegas, Președinte CAUB Bolivia, iar speakeri au fost Philippe Arraou, prim-vicepreședinte CILEA și președinte de onoare CSOEC Franța, și João Ferreira da Silva, care a susținut prezentarea vicepreședintelui CILEA pentru Portugalia, Paula Franco, care deține și funcția de președinte OCC.
Expunerile au vizat modul în care au evoluat, atât în țările dezvoltate, cât și la nivelul unor structuri continentale, precum Uniunea Europeană, și al unor structuri internaționale asemenea OCDE, G7 și G20, procesele de creare și perfecționare a tehnologiilor caracteristice erei digitale. Aceste tehnologii influențează tot mai puternic întreaga sferă a activităților economico-sociale și în viața cotidiană. În aceste circumstanțe, speakerii au atras atenția mai ales asupra implicațiilor acestui proces în domeniul contabilității. Elementele de ordin istoric au fost îmbinate cu menționarea unor exemple concrete de situații, de tehnici, de metode prin care se conturează principalele tendințe pe termen scurt, mediu și lung, în special transformările radicale în exercitarea diferitelor profesii, inclusiv a celei contabile. Preluarea unui număr tot mai mare de operațiuni repetitive de noile instrumente ale tehnicii digitale, în special prin expansiunea inteligenței artificiale și a utilizării roboților, reprezintă realități ale zilelor noastre care vor deveni dominante în viitorul apropiat sau mai îndepărtat. S-a subliniat că, în pofida acestor transformări, nu există motive de îngrijorare privind viitorul profesiei contabile, atât timp cât se acționează pentru adaptarea rapidă la schimbări, pentru acumularea de cunoștințe adecvate cerințelor erei digitale, ceea ce presupune ca procesele de formare a specialiștilor să anticipeze, într-o manieră corespunzătoare, schimbările care vor avea loc în modalitățile de exercitare a profesiei contabile. În acest fel, s-a făcut și legătura cu tematica principală a Congresului profesiei contabile din România, respectiv rolul gândirii integrate, al globalizării și tehnologiei în modul în care va arăta viitorul profesiei.
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara