Spre ce revenire la normalitate ne îndreptăm? Noile limite ale extrapolării

Spre ce revenire la normalitate ne îndreptăm? Noile limite ale extrapolării

Numărul 29-30, 28 iul.-10 aug. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Dacă s-ar întocmi o statistică a celor mai folosite cuvinte în această perioadă (în care criza medicală se suprapune cu criza economică și socială), în mod cert, pe loc central se situează substantivul NORMALITATE, cu toate derivatele lui. În orice analiză și în orice dezbatere publică, NORMALITATEA a devenit cuvântul-cheie, începând cu dezideratele pe care le presupune și terminând cu modalitățile de acțiune în vederea atingerii unui țel care unește strâns interesul personal cu cel comun, public.

Pe acest „teren” al conceptelor și practicii nemijlocite se lansează, cum este NORMAL, idei, predicții, proiecte și se adoptă măsuri care relevă conexiunea dintre continuitate și schimbare. Cum bine se știe, chiar și ceea ce este obligatoriu și, deci, peren în viața de toate zilele, în special în economie, a făcut, face și va face obiectul preocupărilor tuturor factorilor decidenți de la toate nivelurile, însă, pentru a se obține rezultatele scontate, a fost, este și va fi nevoie de o rapidă și consistentă adaptare la condițiile excepționale dictate de pandemia care înregistrează o evoluție generatoare, în continuare, de mari îngrijorări. Cu alte cuvinte, nu mai este suficientă extrapolarea ca metodă de aproximare a evoluțiilor în perioadele viitoare, ci sunt necesare numeroase noi abordări în domenii esențiale, cum ar fi raportul dintre stat și economie, inclusiv în materie de politici fiscale și bugetare, restructurarea unor ramuri și subramuri, îndeosebi ale industriei, orientate mai puternic spre domeniul sănătății publice, precum și în privința noilor opțiuni ale consumatorilor, nu numai în privința bunurilor materiale (în primul rând, agroalimentare), ci și în sferele educației și culturii. S-a constatat lesne că, în aproape toate componentele cererii și ofertei, au avut și au loc mutații semnificative, iar firmele care au supraviețuit și, cu atât mai mult, cele care au prosperat s-au remarcat prin noi viziuni privind cunoașterea și alinierea la schimbările reale de pe piață, măsurile proactive dobândind, astfel, o prioritate absolută.

Dacă este să ne referim tot la extrapolări, dar dintr-o altă perspectivă, complementară tehnicilor specifice statisticii, observăm că se extinde aria de cuprindere a unor concepte, idei, practici economico-financiare în alte zone, precum sociologia, ecologia, etica. Bunăoară, conceptul de responsabilitate socială a căpătat noi conotații în raporturile dintre angajator și angajat, dintre furnizorii de mărfuri și servicii și cumpărători, dintre diversele straturi societale, nu în ultimul rând în ceea ce privește diminuarea inegalităților care s-au accentuat semnificativ în ultimii doi ani. De aici, circulația mai largă, în spațiul public, a noțiunii de SOLIDARITATE. În aceste circumstanțe, înmulțirea și creșterea în consistență, în valoare, a donațiilor, a actelor caritabile în sprijinul persoanelor vulnerabile, marginalizate, reprezintă un semn cert de conștientizare a faptului că ne aflăm cu toții în aceeași „barcă” și că depindem tot mai mult unii de alții, fie și numai în virtutea dorinței și posibilităților de a reveni la NORMALITATE în accepția nouă a acestei noțiuni.

Firește, responsabilitatea individuală a căpătat, la rândul ei, valențe noi – inclusiv în lumea afacerilor –, respectarea unor reguli determinate de perpetuarea pandemiei devenind nu numai o condiție fundamentală pentru sănătatea fiecăruia dintre noi, a familiilor noastre, a persoanelor apropiate (mai ales la locurile de muncă), ci și un factor de natură pur economică, atât sub aspectul sancțiunilor legale, cât mai ales din unghiul de analiză orientat spre cerințele unei piețe tot mai pregnant marcate de procesele concurențiale.

În acest mod suntem îndreptățiți să considerăm că tindem (sau s-ar cuveni să tindem) spre o nouă NORMALITATE în cvasitotalitatea preocupărilor existențiale, iar de răspunsurile personale, de echipă, ale comunităților, de la cele locale până la cea națională, adecvate lumii complicate și diverse în care trăim, depinde cum va arăta și ziua de mâine, pe care ne-o dorim mult mai bună decât cea de astăzi. Performerii din actuala perioadă au dovedit, din plin, că „se poate!”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.