Stările de fapt și stările de spirit
Numărul 27, 4-10 octombrie 2016 » La început a fost cuvântul...
Evoluțiile economiei naționale și ale celei mondiale se bucură, cum bine se știe, de un interes sporit în spațiul publicistic. Sigur, fiecare ziar, post de radio și de televiziune, precum și site-urile de profil caută să-și mărească audiența. Astfel, pe lângă informații de interes apar analize competente, utile inclusiv pentru profesioniștii contabili. Pe acest fond apar, însă, unele derapaje, mai ales prin cultivarea unui anumit tip de senzaționalism.
Un exemplu este oferit de un astfel de titlu: „Șocul a luat prin surprindere lumea afacerilor”. Este o formulare cu un pronunțat iz pleonastic. Însăși noțiunea de „șoc” presupune surpriza. Dacă un anumit fenomen este așteptat, acesta, evident, nu mai poate „șoca”. În același „stil” publicistic a fost conceput și următorul titlu: „Se instalează anxietatea și va urma depresia”. Or, constatăm, atât în cazul „anxietății”, cât și în cel al „depresiei”, că există extrem de multe elemente comune: stări de neliniște, de îngrijorare, de teamă, deprimare etc. Prin urmare, aici avem de-a face cu noțiuni aproape sinonime, ceea ce indică și o altă formulare pleonastică.
În ceea ce privește conținutul unor articole, remarcăm perpetuarea aceleiași tendințe de a induce în rândul consumatorilor de presă stări de spirit determinate de prezentarea exagerat negativă a unor aspecte ale vieții economice și sociale. Să reținem, în această ordine de idei, următoarea frază: „Este cert că în perioada următoare prăbușirea cursului se datorează multor factori care provoacă mari incertitudini în rândurile exportatorilor și importatorilor”. În afară de folosirea inadecvată a lui „datorită” (adecvat se utilizează doar pentru cazuri pozitive), sesizăm lesne că prin „mari incertitudini” devine problematică taman „certitudinea” afirmată la începutul frazei. Acea sintagmă „este cert” impune luarea în considerare a ceea ce este exact contrariul „incertitudinilor”.
Un alt exemplu: „Analiștii și-au exprimat scepticismul în legătură cu recentele măsuri, deoarece au o neîncredere funciară în furnizorii oficiali de date care nu reflectă – prin gradul lor de cunoaștere – adevărul autentic”. Aici se găsește un cumul de erori de exprimare. Noțiunea de „scepticism” este echivalentul „neîncrederii”, al „îndoielii”, iar sintagma „adevăr autentic” este aproape de domeniul absurdului. Culmea ar fi să nu existe „autenticitate” taman atunci când ne referim la „adevăr”.
Închei prin consemnarea faptului că un „promo” de televiziune recurge la formula „știri și informații”. Oare putem să vorbim despre „știri” care nu conțin „informații”? (T.B.)
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou