Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2016-2018 / CECCAR Business Magazine

Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2016-2018

Numărul 9, 24-30 mai 2016 » Direct de la sursă

Guvernul a adoptat săptămâna trecută, printr-un memorandum, Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2016-2018.

Strategia revizuită pentru orizontul de timp 2016-2018 este în concordanță cu indicatorii bugetari prevăzuți în Strategia Fiscal-Bugetară pe termen mediu și reprezintă o continuare a Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2015-2017. Potrivit documentului, obiectivele Ministerului Finanțelor Publice (MFP) în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada menționată sunt:

asigurarea necesarului de finanțare a administrației publice centrale și a obligațiilor de plată, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;
limitarea riscurilor financiare asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;
dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în perioada 2016-2018, România își va acoperi necesitățile de finanțare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piața internă, prin emiterea de euroobligațiuni pe piețele internaționale de capital și, în completare, prin contractarea de împrumuturi externe de la creditori oficiali (instituții financiare internaționale), în condiții avantajoase pentru statul român. Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic pe termen mediu și urmărește creșterea eficienței acestei piețe, îmbunătățirea lichidității, a gradului de transparență și consolidarea curbei de randament.

Reamintim că, potrivit OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, Strategia este revizuibilă anual sau ori de câte ori condițiile de piață și/sau necesitățile de finanțare o impun.

La finalul anului 2015, datoria publică guvernamentală a reprezentat 37% din PIB (procentaj care exclude finanțarea temporară), pe fondul unei creșteri economice de 3,8% din PIB și în condițiile unui deficit bugetar de 1,5% din PIB.