Ungaria a raportat cea mai accentuată scădere a numărului de insolvențe anul trecut (-25,5%), iar Slovenia, cea mai mare creștere (+32,4%), în timp ce România a înregistrat un avans de 9,4% pe acest segment, potrivit raportului anual al Coface privind situația insolvențelor în Europa Centrală și de Est (ECE), citat de Agerpres.

„Concluziile acestui studiu evidențiază o realitate crucială: insolvențele nu apar peste noapte. Majoritatea companiilor care au intrat în insolvență în 2024 au prezentat semnale timpurii în acest sens. Deși aceste constatări reflectă o expunere semnificativă la risc, ele subliniază, totodată, valoarea informațiilor predictive. Companiile care monitorizează activ indicatorii financiari sunt mai bine pregătite să ajusteze termenii contractelor și să ia decizii informate înainte ca riscurile să se materializeze, obținând într-un final un avantaj”, a declarat Matei Mihăilescu, Business Information Services Director Coface CEE Region. Potrivit unui comunicat al companiei, regiunea ECE a înregistrat o creștere medie a PIB-ului de 2,6% în 2024, o îmbunătățire semnificativă față de 0,8% în 2023. Redresarea a fost determinată de scăderea inflației, creșterea salariilor reale și un consum privat puternic, în special în Polonia, Ungaria și România. Inflația a scăzut la 4,6% în 2024, de la 11,2% în anul precedent, datorită scăderii prețurilor la energie și îmbunătățirii condițiilor pe lanțul de aprovizionare.

Cu toate acestea, relansarea economică nu s-a tradus în reziliența companiilor. Numărul insolvențelor a scăzut la nivel regional cu 9%, de la 50.248 în 2023 la 45.938 în 2024, dar scăderea este înșelătoare. Modificările de reglementare din Ungaria au distorsionat cifrele. Dacă se exclude Ungaria, procedurile de insolvență au crescut, de fapt, de la 29.771 în 2023 la 30.680 în 2024 (+3%), ceea ce evidențiază fragilitatea persistentă din peisajul întreprinderilor din regiune.

„După turbulențele din 2023, indicatorii macroeconomici au sugerat o ameliorare. Dar multe companii, în special cele din industria prelucrătoare și transporturi, absorbiseră deja prea multe șocuri. Creșterea numărului de insolvențe reflectă probleme structurale mai profunde și impactul întârziat al crizelor anterioare”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface Central & Eastern Europe.

Conform raportului, Ungaria a înregistrat cea mai accentuată scădere (-25,5%) ca urmare a normalizării procedurilor juridice după o creștere temporară în 2022, în timp ce Serbia și Bulgaria au înregistrat, de asemenea, scăderi (-12,1% și, respectiv, -5,7%), reflectând condiții macroeconomice mai stabile. În schimb, insolvențele au crescut semnificativ în Slovenia (+32,4%), Letonia (+24,6%), Estonia (+10,2%) și Croația (+7,3%), ca urmare a cererii interne scăzute, a creșterii costurilor și a provocărilor structurale, în special în construcții și comerț. România a înregistrat, de asemenea, o creștere de 9,4%, în special în rândul companiilor medii și mari, pe fondul inflației ridicate și al dezechilibrelor fiscale.

Polonia a raportat o creștere cu 19% a insolvențelor, în mare parte din cauza adoptării permanente a procedurilor de restructurare din perioada pandemiei, utilizate acum pe scară largă pentru gestionarea problemelor de lichidități. Între timp, Cehia (+1,9%) și Slovacia (-3,5%) au înregistrat tendințe relativ stabile, iar Lituania a rămas stabilă față de 2023 (-1%), insolvențele fiind concentrate în construcții și comerțului cu amănuntul.

Mai multe industrii-cheie au fost vulnerabile în mod special. Sectorul transporturilor s-a confruntat cu scăderea volumelor de transport și cu presiuni persistente asupra costurilor. Industria prelucrătoare s-a confruntat cu scăderea volumului de comenzi și cu lipsa forței de muncă, în timp ce sectorul construcțiilor a fost afectat de creșterea ratelor dobânzilor și de scăderea investițiilor, în special în proiectele rezidențiale. Aceste sectoare au înregistrat creșteri peste medie ale ratelor de insolvență.

„Ne așteptăm la o îmbunătățire modestă a tendințelor în materie de insolvență pentru 2025. Eliberarea fondurilor UE întârziate și o redresare a consumului gospodăriilor vor fi esențiale. Cu toate acestea, condițiile de creditare stricte și incertitudinile comerciale globale - în special escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA și UE - prezintă un risc substanțial de scădere a scenariului nostru”, a declarat Mateusz Dadej.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)