Tabloul de bord european privind inovarea. În UE, cei mai puternici inovatori se situează în vestul și nordul Europei, iar majoritatea inovatorilor moderați și emergenți în sudul și estul continentului

Tabloul de bord european privind inovarea. În UE, cei mai puternici inovatori se situează în vestul și nordul Europei, iar majoritatea inovatorilor moderați și emergenți în sudul și estul continentului

Numărul 25-26, 30 iun.-12 iul. 2021  »  Analize și sinteze

Comisia Europeană (CE) a publicat Tabloul de bord european privind inovarea 2021, care arată că performanțele Europei în materie de inovare continuă să se îmbunătățească în întreaga UE. „În medie, performanța în materie de inovare a crescut cu 12,5% din 2014. Se remarcă un proces continuu de convergență în cadrul UE, țările cu performanțe mai scăzute înregistrând o creștere mai rapidă decât țările cu performanțe mai bune și reducând astfel decalajul în materie de inovare”, se menționează într-un comunicat al Executivului comunitar.

De asemenea, conform Tabloului de bord regional privind inovarea 2021, această tendință se aplică inovării din toate regiunile UE. În peisajul mondial, UE are o performanță mai bună decât competitorii săi precum China, Brazilia, Africa de Sud, Rusia și India, în timp ce Coreea de Sud, Canada, Australia, Statele Unite și Japonia au un avans de performanță față de UE. Tabloul de bord european privind inovarea din acest an se bazează pe un cadru revizuit care include noi indicatori privind digitalizarea și durabilitatea mediului, aliniind tabloul de bord la prioritățile politice din UE.

Impactul vânzărilor, digitalizarea și sustenabilitatea mediului – punctele forte ale României

În ceea ce privește țara noastră, România se află la 35,09% din valoarea medie a indicatorului calculat pentru UE, față de 31% în 2014. Potrivit CE, puncte forte ale României sunt: impactul vânzărilor, digitalizarea și sustenabilitatea mediului. Principalii trei indicatori includ exporturile de produse medium și high-tech, rata de penetrare a internetului în bandă largă și cheltuielile de capital de risc. Creșteri recente ale performanțelor au fost observate în domeniul co-publicațiilor internaționale științifice, al celor mai citate publicații, al doctoranzilor străini, al ratei de penetrare a internetului în bandă largă și al IMM-urilor inovatoare care colaborează cu altele.

Suedia, Finlanda, Danemarca și Belgia – în topul UE

Conform documentului, pe baza punctajelor obținute, țările UE se încadrează în patru grupe de performanță: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderați și inovatori emergenți. Suedia continuă să fie liderul UE în materie de inovare, urmată de Finlanda, Danemarca și Belgia, cu performanțe în materie de inovare cu mult peste media UE. Grupurile de performanță tind să fie concentrate geografic, liderii în materie de inovare și cei mai puternici inovatori situându-se în vestul și nordul Europei, iar majoritatea inovatorilor moderați și emergenți în sudul și estul Europei. În medie, performanțele în materie de inovare ale UE au crescut cu 12,5 puncte procentuale începând din 2014. Performanța a avansat cel mai mult în Cipru, Estonia, Grecia, Italia și Lituania. 

Tabloul de bord mai relevă că cinci state membre au înregistrat o îmbunătățire a performanței de 25 puncte procentuale sau chiar mai mult (Cipru, Estonia, Grecia, Italia și Lituania). Patru state membre au consemnat o îmbunătățire a performanței cuprinsă între 15 și 25 puncte procentuale (Belgia, Croația, Finlanda și Suedia). Pentru opt state membre, performanța s-a îmbunătățit între 10 și 15 puncte procentuale (Austria, Cehia, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia și Spania). Celelalte 10 state membre au înregistrat o îmbunătățire a performanței cu până la zece puncte procentuale.

La nivel mondial, țara cea mai inovatoare este Coreea de Sud

Comparând media UE cu o selecție de concurenți la nivel mondial, țara cea mai inovatoare este Coreea de Sud, cu 36 % peste scorul UE în 2014 și cu 21 % peste scorul UE în 2021. UE se situează înaintea Chinei, Braziliei, Africii de Sud, Rusiei și Indiei în tabloul EIS din acest an, în timp ce Canada, Australia, Statele Unite și Japonia au un avans de performanță față de UE. 

Performanța în materie de inovare a crescut, începând cu 2014, în 225 de regiuni din totalul celor 240. De-a lungul timpului, a avut loc un proces de convergență a performanțelor regionale, manifestându-se diferențe de performanță tot mai mici între regiuni. 

Cea mai inovatoare regiune din Europa este Stockholm (Suedia), urmată de Etelä-Suomi (Finlanda) și de Oberbayern (Germania). Hovedstaden (Danemarca) ocupă locul al patrulea, iar Zürich (Elveția) ocupă locul al cincilea. 

Tabloul de bord european privind inovarea oferă o analiză comparativă a performanțelor în materie de inovare în țările UE, în alte țări europene și în țările învecinate din regiune. El evaluează punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice domeniile pe care trebuie să le abordeze. Primul tablou de bord european privind inovarea a fost publicat în 2001. Tabloul de bord european privind inovarea demonstrează angajamentul UE și al statelor sale membre față de cercetarea și inovarea bazate pe excelență și faptul că acesta este competitiv, deschis și orientat către talente. El sprijină elaborarea de politici de consolidare a inovării în Europa și are un rol de informare a factorilor de decizie în contextul global aflat în schimbare rapidă. În plus, cercetarea și inovarea reprezintă o parte esențială a răspunsului coordonat al UE la criza provocată de coronavirus, sprijinind, de asemenea, redresarea durabilă și incluzivă a Europei. Măsurarea performanței în materie de inovare este un element-cheie pentru atingerea acestui obiectiv.

Aproximativ două treimi din creșterea productivității Europei din ultimele decenii au fost determinate de inovare, conform raportului intitulat „Science, Research and Innovation performance of the EU, 2020 (SRIP)”. Cercetarea și inovarea stimulează reziliența sectoarelor de producție, competitivitatea economiilor și transformarea digitală și ecologică a societăților. De asemenea, ele asigură pregătirea pentru viitor și sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și ale Busolei pentru dimensiunea digitală. Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, cu un buget de 95,5 miliarde euro, va contribui la accelerarea transformării digitale și ecologice în Europa. În aceeași perioadă, politica de coeziune va investi peste 56,8 miliarde euro în capacități de cercetare și inovare, digitalizare și competențe pentru a sprijini transformarea economică inovatoare și ecologică a regiunilor europene. Aceste obiective se află, de asemenea, în centrul Strategiei industriale actualizate a UE, care propune noi măsuri de consolidare a rezilienței pieței noastre unice. Strategia propune, de asemenea, măsuri pentru a răspunde dependențelor UE în domenii-cheie strategice, precum și pentru a accelera tranziția verde și cea digitală – toate acestea fiind esențiale pentru stimularea performanței UE în materie de inovare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.